Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 486/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 486/R-CONT

Ședința publică din 30 Aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător

- -, președinte secție

- -, judecător

, grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții, toți cu domiciliul ales la Cabinet de avocatură, în Pitești, Calea B,.18,.C,.4, județul A și de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, nr.1A, sector 1, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,--6, sector 5 și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva 615/CA din 05 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

La apelul nominal, făcut în ședința publică,au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 24 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Pronunțarea asupra recursurilor s-a amânat pentru astăzi, când în urma deliberării, s-a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA

Constată că, prin acțiunea înregistrată la 16 mai 2008, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție al Județului A, Ministerul Finanțelor Publice și MINISTERUL MUNCII, Familiei și Egalității de Șanse pentru a fi obligați la plata unui spor de 75%, în baza art.16 alin.1 lit.a din OG nr.38/2003 și a unui spor de 100% din salariul de bază, în temeiul art.16 alin.1 lit.b, pe anii 2006-2007.

În motivarea s-a arătat că reclamanții sunt ofițeri de poliție în cadrul IPJ A, desemnați ca organ de cercetare a poliției judiciare, iar potrivit art.16 sunt îndreptățiți să primească sporurile solicitate pentru timpul lucrat peste durata normală, așa cum este ea definită de OG nr.38/2003, ca de altfel și pentru activitatea desfășurată în timpul nopții.

Cum sumele cuvenite cu acest titlu nu au fost achitate reclamanților se impune acoperirea prejudiciului încercat de aceștia.

La 28 noiembrie 2008, reclamanții au formulat declarație de renunțarea capătului de cerere privind orele lucrate în timpul nopții, apreciind că nu se încadrează în prevederile Ordinului nr.132/2004.

Prin sentința civilă nr.615/CA/2008, Tribunalul Argeșa admis acțiunea reclamanților și a obligat IPJ A să plătească acestora, în condițiile art.16 alin.1 din OG nr.38/2003, orele lucrate peste program potrivit punctajului realizat la 12 noiembrie 2008, aplicând coeficientul de inflație la data plății.

Pârâții MIRA și au fost obligați să asigure fondurile necesare achitării acestor drepturi, iar față de MEF și acțiunea a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că orele prestate peste durata normală a timpului de lucru se impun a fi achitate în condițiile art.16 din OG nr.38/2003, în măsura în care ele nu au fost compensate cu timpul liber corespunzător.

Prin punctajul realizat de reclamanți cu IPJ A au fost determinate orele lucrate suplimentar și care nu au fost compensate cu timp liber corespunzător.

A mai reținut tribunalul că problema avizării orelor lucrate de reclamanți peste program este în sarcina șefilor ierarhici, dar și că specificul muncii nu permite limitarea acestuia în raport de un anumit program.

Sa mai reținut că având în vedere calitatea de ordonator principal și respectiv ordonator secundat de credite se impune obligarea MIRA și IGPR la asigurarea fondurilor necesare plății fondurilor bănești, iar în raport de celelalte pârâte s-a apreciat că acestea nu au calitate procesuală pasivă, întrucât nu există raporturi de prepușenie și sumele cuvenite reclamanților nu pot fi acoperite de un alt ordonator de credite.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Inspectoratul de Poliție al Județului A, Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul General al Poliției Române, pentru motive încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041din Codul d e procedură civilă.

În recursul A s-a susținut, pe de o parte, faptul că au fost încălcate dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004 și de aceea acțiunea se impunea a fi respinsă ca prematur introdusă, iar pe de altă parte că depășirea duratei normale a timpului de lucru și acordarea sporurilor solicitate poate fi admisă numai dacă prima componentă a fost dispusă în scris de șeful ierarhic al polițistului.

Cum, în cauză, nu s-a făcut dovada că orele efectuate suplimentar au avut la bază dispoziția scrisă a șefului ierarhic, nu se pot acorda sporurile solicitate și, de altfel, nu trebuiau efectuate ore suplimentare.

În recursul s-a susținut că sporurile prevăzute în art.16 din OG nr.38/2003 se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, iar în cauză, regulile și condițiile stricte ce se impuneau a fi îndeplinite țineau de atribuțiile A, unitate din care fac parte reclamanții.

În aceste condiții, în mod greșit, a fost respinsă excepția lipsei procesuale pasive a Ministerului, neglijându-se faptul că stabilirea și plata drepturilor bănești este de competența exclusivă a șefului inspectoratului.

, în recursul formulat, a susținut și el lipsa calității procesuale pasive, dat fiind că reclamanții sunt angajați ai A și inspectoratele au personalitate juridică, ele întocmind și statele de plată ale propriilor angajați.

Sub aspectul fondului și această recurentă a susținut că pot fi acordate sporuri numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, dacă munca nu a fost compensată cu timp liber și având la bază un raport anual ce cuprinde persoanele care prin natura atribuțiilor de serviciu pot efectua ore suplimentare.

Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate în sensul ce se va arăta mai jos.

În recursul A, prima critică privește excepția de inadmisibilitate a acțiunii pentru neîndeplinirea cerinței de realizare a procedurii prealabile, sancțiune ce rezultă din dispozițiile art.109 alin.2 Cod pr.civilă.

Trimiterea la art.7 din Legea nr.554/2004 nu poate fi însă primită întrucât, textul din legea specială prevede obligația realizării procedurii prealabile, atunci când vătămarea dreptului sau interesului legitim s-a produs printr-un act administrativ individual sau prin refuzul de emitere a unui astfel de act.

Solicitarea de plată a drepturilor bănești nu poate fi asimilată pretenției de obligare la emiterea unui act administrativ și ea nu reprezintă altceva decât o consecință a prestării muncii de către un funcționar public. Soluționarea pricinilor ce derivă din executarea raporturilor de serviciu, în fața instanței de contencios administrativ, nu are drept consecință prin ea însăși stabilirea altor cerințe decât cele impuse de Codul muncii sau legislația specială, pentru acordarea drepturilor salariale.

În ceea ce privește cea de-a doua critică, se apreciază că ea este fondată.

Dreptul invocat de reclamanți are drept temei juridic dispoziția prevăzută de art.16 din OG nr.38/2003, dispoziție potrivit căreia orele prestate peste durata normală de lucru de anumite categorii de polițiști se pot plăti dacă nu sunt compensate cu timp liber corespunzător cu sporuri de 75% și respectiv 100% din salariul de bază. Potrivit alin.3, însă, "Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute de alin.(1) se pot plătinumaidacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic.".

Din această dispoziție legală rezultă intenția de necontestat a legiuitorului de a condiționa atât prestarea muncii peste durate normală a timpului de lucru, dar, implicit, și acordarea sporurilor pretinse, de o dispoziție scrisă a șefului ierarhic superior.

În absența unei dispoziții scrise din partea șefului ierarhic, polițistul nu poate justifica efectuarea orelor suplimentare și nu poate fi considerat îndreptățit la achitarea sporului pentru acesta. Cerința dispoziției scrise este menționată ca o garanție a faptului că organul competent a evaluat, pentru fiecare situație particulară, necesitatea muncii peste program.

În concluzie, se apreciază că în absența unei dispoziții scrise, anterioare muncii peste durata normală, plata sporului, prevăzut de art.16 alin.1 din OG nr.38/2003, este nejustificată.

O astfel de cerință nu poate fi suplinită prin documente încheiate ulterior și care, cel mult, pot să constate o anumită stare de fapt și nu să fie rezultatul evaluării nevoii de a se ajunge la acea stare de fapt.

Aprecierea pe care o face tribunalul asupra naturii activității de cercetare penală nu se poate constitui într-un contraargument al concluziei de mai sus și nu poate justifica înlăturarea unei dispoziții legale exprese și a unei cerințe imperative prevăzute într-un act normativ.

Atunci când legiuitorul apreciază că se impune corelarea dispozițiilor legale cu o anumită realitate socio-profesională are la îndemână pârghiile de realizare a acestora, pârghii străine însă de activitatea de interpretare și aplicare a legii.

Pentru toate aceste considerente se apreciază că, sub aspectul fondului, pretențiile formulate de reclamant sunt lipsite de temeinicie, așa încât ele se impuneau a fi respinse.

Față de o astfel de statuare, în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă, se impune admiterea tuturor recursurilor, modificarea sentinței, iar în fond respingerea acțiunii, reținând că a devenit inutilă verificarea criticilor din celelalte căi de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B, nr.1A, sector 1, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B,--6, sector 5 și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva 615/CA din 05 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția civilă, Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE

Modifică sentința în sensul că respinge în tot acțiunea.

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanții, toți cu domiciliul ales la Cabinet de avocatură, în Pitești, Calea B,.18,.C,.4, județul A, împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

27.05.2009

Red.GC

EM/4 ex.

Jud.fond.

Președinte:Corina Georgeta Nuță
Judecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 486/2009. Curtea de Apel Pitesti