Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 5/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.5/CA/2008-
Ședința publică din 10 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de pârâtulINSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B,cu sediul în O, str. -, nr.2, jud.B în contradictoriu cu intimata reclamantă,din O,-, jud.B împotriva sentinței nr.362/CA din 27 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru recurentul pârât Inspectoratul Teritorial d e Muncă B - consilier juridic în baza delegației nr.83326 din 12 decembrie 2007, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor de timbru, că intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare, din care reprezentanta recurentei a ridicat un exemplar la termenul de azi, precum și faptul că, cauza este la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentanta recurentului pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta recurentului pârât solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii pentru motivele expuse pe larg în scris, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.362/CA din 27 septembrie 2007, Tribunalul Bihora admis acțiunea introdusă de reclamanta în O-. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă al județului B cu sediul în O str. - nr.2- 4 și în consecință:
A obligat pârâtul să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând prima de concediu pentru anul 2006, în sumă egală cu salariul de bază al reclamantei din luna anterioară plecării în concediul de odihnă pentru anul 2006.
S-a dispus ca suma netă cuvenită reclamantei să se actualizeze cu rata inflației până la data efectuării plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta, funcționar public, este în raporturi de serviciu cu pârâtul.
Potrivit art.34 al.(2) din Legea nr.188/1999, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Această prevedere legală a devenit inaplicabilă în perioada martie 2001 - decembrie 2006 prin procedura suspendării instituită inițial prin prevederile art. 3 al.(1) din OUG nr.33/2001 și menținută apoi prin dispozițiile art.12 al(4) din Legea nr.743/2001, art.10 al.(3) din Legea nr. 631/2002, art.9 pct.7 din Legea nr.507/2003, art.8 al.(7) din Legea nr.511/2004 și art.5 al.(1) din Legea nr.380/2005.
Dispozițiile art.34 al(2) din Legea nr.188/1999 nu au fost abrogate, iar dreptul consacrat prin acestea nu a fost desființat prin nici o altă dispoziție legală.
Ca urmare, suspendarea dreptului la prima de concediu pe anii 2001 - 2006 nu echivalează cu desființarea acestui drept,ci că în anii 2001 - 2006 acest drept a existat și că a fost înlăturat doar exercițiul său.
Dispozițiile legale de suspendare au fost cuprinse în acte normative cu caracter temporar, anual, în mod succesiv, neîntrerupt.
În perioada anilor 2001 - 2006 prin dispozițiile mai sus enunțate a fost întrerupt implicit și cursul prescripției dreptului la acțiune pentru beneficiarii prevederii legale a cărei aplicare a fost suspendată sau amânată prin acte normative succesive adoptate datorită unor condiții financiare deosebite.
Legea bugetului de stat pentru anul 2007 nu a mai prevăzut suspendarea aplicării prevederilor art.34 al.(2) din Legea nr.188/1999 și exercițiului dreptului la prima de concediu.
Dreptul reclamantei la prima de concediu aferent anului 2006 s-a născut la data de 28.05.2007, când a plecat în concediu de odihnă cuvenit pentru anul 2006.
Ca urmare, pârâtului îi revine obligația să plătească reclamantei prima de concediu pretinsă prin acțiune aferentă anului 2006 și cuvenită acesteia potrivit art.34 al(2) din Legea nr.188/1999.
În consecință, în baza dispozițiilor art.34 al (2) și art.91/1 din Legea nr.188/1999 și art.18 al.(1) din Legea nr.554/2004, s-a admis acțiunea reclamantei și s-a dispus obligarea pârâtului să-i plătească drepturile salariale reprezentând prima de concediu pentru anul 2006, în sumă egală cu salariul de bază al reclamantei din luna anterioară plecării în concediul de odihnă pentru anul 2006.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului cauzat reclamantei prin neacordarea primei de concediu, s-a dispus pârâtei ca suma netă cuvenită reclamantei să o actualizeze cu rata inflației de la data plății.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs Inspectoratul Teritorial d Muncă B, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând cauza să fie respinsă acțiunea reclamantei în întregime.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurentul critică sentința pentru motive de nelegalitate, constând în greșita aplicare și interpretare a prevederilor Legii nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Astfel, arată recurenta, B s-a aflat în imposibilitate legală de a achitat primele de concediu aferente anului 2006, întrucât legea bugetului de stat pentru anii 2004 și 2005 suspendat aplicarea prevederilor art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999.
Potrivit prevederilor art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005, privind bugetul de stat pe anul 2006 "prevederile din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, se suspendă până la 31 decembrie 2006", astfel că recurentul nu avea posibilitatea legală de a achitat reclamantei contravaloarea acestora.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a recursului în temeiul art.33 pct.2 din Legea nr.188/1999.
Câtă vreme prin sentință definitivă și irevocabilă s-a dispus obligarea recurentei la plata primelor de vacanță aferente perioadei 2003 - 2005, pentru aceleași rațiuni se justifică și plata sumelor aferente anului 2006.
Analizând recursul declarat prin prisma motivului de recurs mai sus arătat, a fost apreciat ca nefondat, astfel că a fost respins.
Critica recurentei, privind nelegalitatea sentinței este nefondată câtă vreme dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999 nu au fost abrogate, iar dreptul conferit funcționarilor publici nu a fost desființat.
Chiar dacă pentru anul 2006, prin Legea nr.379/2005 privind bugetul de stat pentru anul 2005 fost suspendate prevederile referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă, este justificată interpretarea instanței de fond, potrivit căreia în perioada de referință și cursul prescripției dreptului la acțiune a fost suspendat.
În consecință, apreciind că nu există prevederi legale care să împiedice realizarea dreptului reclamantei, sentința recurată este temeinică, astfel că recursul este nefondat.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ AL JUDEȚULUI B, împotriva sentinței nr.362 din 27 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond. - Gh. - Sidic
- dact. - - 2 ex.
- 16.01.2008
Președinte:Rițiu RoxanaJudecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela
