Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 5049/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 5049
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Răescu
JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.1914 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA ORAȘULUI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat, pentru intimatul pârât CONSILIUL LOCAL și consilier juridic, pentru intimata pârâtă PRIMĂRIA ORAȘULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus întâmpinări de intimatele pârâte, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul părților asupra recursului.
Avocat, pentru intimatul pârât CONSILIUL LOCAL, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, ca legală și temeinică.
Consilier juridic, pentru intimata PRIMĂRIA ORAȘULUI, solicită respingerea recursului.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1914 din 30 septembrie 2009, Tribunalul Gorja admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Orașului, a respins excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local.
A respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local și pe excepția lipsei calității procesuale pasive față de Primăria orașului.
S-a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată, în raport de dispozițiile art.87 din Legea nr.215/2001, susținerea pârâtei Consiliului local în sensul că nu are calitate procesuală pasivă în cauză nu este fondată, întrucât Serviciul Public de Asistență Socială a fost organizat în cadrul Consiliului Local, iar desființarea acestui serviciu presupune preluarea pasivului de către instituția în cadrul căreia a fost organizat.
Susținerile pârâtelor privind excepția autorității lucrului judecat s-au dovedit a fi nefondate, cât timp, prin dispozitivul sentinței civile nr.1719 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- instanța, admițând acțiunea a obligat instituțiile pârâte la plata către reclamant doar a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și treptei de salarizare, omițând să se pronunțe asupra sporului de confidențialitate, deși fusese investită cu o cerere în acest sens.
Așa fiind, cum executorie este acea parte a hotărâri judecătorești prin care se stabilește soluția în cauză, adică dispozitivul, s-a apreciat că nu se poate susține că litigiul privind acordarea sau neacordarea sporului de confidențialitate a fost soluționat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat că acțiunea este neîntemeiată.
Astfel, reclamantul a fost numită în funcție publică la data de 01.08.2000, iar de la această dată îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, care constituie dreptul comun pentru toate categoriile de funcționari publici.
Potrivit art.31 din Legea nr.188/1999, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
De asemenea, potrivit alineatului 2, funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar la alineatul 3 se prevede că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
În consecință, nu se poate aplica reclamantului regimul juridic al salariaților decurgând din prevederile Legii nr.53/2003 - Codul muncii, întrucât funcționarul public nu încheie cu autoritatea publică un contract individual de muncă în accepțiunea legislației muncii, ci numirea sa în funcția publică se face în realizarea unui contract de drept public sau de drept administrativ, în cadrul căruia libertatea contractuală a părților este suplinită în cea mai mare parte de către legiuitor.
Așa fiind, dispozițiile art.25 și 26 din Legea nr.53/2003, prevăzute numai de această lege, nu sunt aplicabile dreptului comun al funcționarilor publici.
S-a reținut că nu poate fi primită susținerea reclamantului în sensul că, întrucât dispozițiile Legii nr.188/1999 se completează cu dispozițiile legislației muncii, drept consecință toate drepturile incluse de legislația muncii trebuie reluate și acordate și categoriei funcționarilor publici.
Astfel, prevederile art.117 din Legea nr.188/1999, incluse la capitolul "Dispoziții tranzitorii și finale" stabilesc în sensul că dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz,în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Așadar, completarea nu se referă la o suplimentare cu drepturi necuprinse în legea cadru, dar pe care le primește vreo altă categorie de persoane care muncesc și sunt remunerate pentru munca prestată, întrucât în acest fel înseamnă ca prin interpretarea legii să se adauge la lege, ceea ce este nelegal.
Ca atare, rămâne de examinat dacă, prin legislația referitoare la salarizarea funcționarilor publici în intervalul de timp solicitat de reclamant - 2006-2009 -, legiuitorul a prevăzut acordarea sporurilor de mobilitate și confidențialitate, precum și cuantumurile acestora.
Astfel, prin nr.OG2/2006 aprobată și completată prin Legea nr.417/2006, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, la Secțiunea a 2-a, denumită "", au fost prevăzute sporul pentru vechime în muncă (art.11), sporul pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru (art.13), sporul pentru titlul științific de "doctor" (art.14) și sporul de confidențialitate numai pentru funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ (art.15), sporul pentru condiții vătămătoare care se acordă numai pentru funcționarilor publici care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvența produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj (art.16), sporul pentru condiții periculoase, în cuantum de pana la 50% din salariul de baza, care se acorda funcționarilor publici din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care participa efectiv în campaniile de prevenire și combatere a zoonozelor deosebit de grave și altele asemenea, stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, numai pe perioada cat participa la aceste campanii (art.17), sporul pentru funcționarii publici din cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de Munca, care participa la selecția și recrutarea forței de munca pentru lucrul în străinătate (art.18).
Prin nr.OG 6 din 24 ianuarie 2007 rectificată și aprobată prin Legea nr.232 din 6 iulie 2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale funcționarilor publici, precum si creșterile salariale care se acorda funcționarilor publici in anul 2007, la Secțiunea a 2-a, denumită "", au fost prevăzute sporul pentru vechime în muncă (art.11), sporul pentru lucru în timpul nopții (art.12), sporul pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru (art.13), sporul pentru titlul științific de "doctor" (art.14) și sporul de confidențialitate numai pentru funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ (art.15), sporul pentru condiții vătămătoare care se acordă numai pentru funcționarilor publici care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvența produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj (art.16) și sporul pentru funcționarii publici din cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de Munca, care participa la selecția și recrutarea forței de munca pentru lucrul în străinătate (art.17).
Dispozițiile nr.OG 6/2007 referitoare la sporurile salariale ale funcționarilor publici nu au fost modificate și nici completate sub aspectul categoriilor de funcționari publici beneficiare prin nr.OG 9 din 30.01.2008 pentru modificarea nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici.
De asemenea, potrivit art.1 din nr.OUG1/2009 privind salarizarea funcționarilor publici în anul 2009, sunt și rămân în vigoare până cel mai târziu la data de 31 martie 2009, <LLNK 12008 9130 301 0 31>Ordonanța Guvernului nr. 9/2008 pentru modificarea <LLNK 12007 6130 301 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin <LLNK 12007 232 10 201 0 18>Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2008, aprobată prin <LLNK 12008 238 10 201 0 18>Legea nr. 238/2008.
În conformitate cu dispozițiile art.1 din nr.OUG31/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, în luna aprilie 2009, în ceea ce privește salarizarea personalului din sectorul bugetar, se aplică <LLNK 12008 9130 301 0 31>Ordonanța Guvernului nr. 9/2008 pentru modificarea <LLNK 12007 6130 301 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin <LLNK 12007 232 10 201 0 18>Legea nr. 232/2007 și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2008, aprobată prin <LLNK 12008 238 10 201 0 18>Legea nr. 238/2008.
În conformitate cu art.1 din nr.OUG41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009 pentru perioada 1 mai-31 decembrie 2009, în ceea ce privește salarizarea personalului din sectorul bugetar, se aplică <LLNK 12008 9130 301 0 31>Ordonanța Guvernului nr. 9/2008 pentru modificarea <LLNK 12007 6130 301 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin <LLNK 12007 232 10 201 0 18>Legea nr. 232/2007, și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2008, aprobată prin <LLNK 12008 238 10 201 0 18>Legea nr. 238/2008, cu modificările ulterioare.
Tribunalul a constatat așadar, că legiuitorul nu a prevăzut prin nici unul din actele normative de reglementare a salarizării funcționarilor publici în anii 2006-2009 vreun "spor pentru mobilitate", iar sporul pentru confidențialitate a fost prevăzut doar pentru o categorie restrânsă de funcționari publici, anume pentru funcționarii publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Ori, reclamantul, în calitate de funcționar public în cadrul Consiliului Local, nu face parte din categoria funcționarilor publici prevăzuți de lege ca beneficiari ai sporului de confidențialitate.
S-a apreciat de tribunal că nu poate fi primit nici argumentul principial referitor la egalitatea de șanse ori la egalitatea de tratament, întrucât, în cauza dedusă judecății nu se conturează vreo asemenea inegalitate.
Astfel, de esența inegalității sau diferenței de tratament este, în sensul art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca autoritatea statului să introducă distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Ori, în cauza de față, nu se poate susține că între situația reclamantului, de funcționar în cadrul Consiliului Local și situația funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ ar exista vreo analogie din punctul de vedere al felului muncii, al nivelului de responsabilitate, al riscului, al cerințelor de profesionalism etc.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, care a arătat că instanța de fond a apreciat eronat că, dacă părțile nu au convenit asupra clauzelor de mobilitate și confidențialitate, instanța nu se poate substitui angajatorului și să-i impună acordarea sporurilor aferente acestor clauze.
Recursul este nefondat.
Reclamantul are calitatea de funcționar public și a solicitat pârâților să-i acorde spor de mobilitate și de confidențialitate în cuantum de 25%, susținând aplicarea prevederilor art.25 și 26 din Codul muncii și în cazul funcționarilor publici.
Ordonatorul principal de credite nu a aprobat cererea reclamantului, cu motivarea că prin actul de numire în funcție nu s-au convenit prestații suplimentare în bani sau în natură.
Soluția adoptată de ordonatorul principal de credite și menținută de prima instanță, care formează obiectul criticilor în prezentul recurs, este legală și temeinică.
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate și confidențialitate, reglementat de art.25 și 26 din Codul muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Reclamanta nu a invocat în sprijinul acțiunii sale nici un act normativ,privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispozițiile art.25 și 26 din Codul muncii și aplicabilitatea acestora în cazul funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate și confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza de mobilitate și confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde și la cele două clauze, de existența unei reglementări legale.
Dacă, în ceea ce privește consilierii juridici, în statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres în art.60 alin.2 că deosebit de remunerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art.25 și 26 din Legea 53/2003, aceștia pot negocia și beneficia de prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate, pentru funcționarii publici nu există o prevedere expresă în acest sens.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor două tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate și mobilitate și că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauzele de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor, cu excepția consilierilor juridici, care în statutul profesional au prevăzut dreptul de a primi sporurile aferente celor două clauze.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.1914 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA ORAȘULUI.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/17.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Robert Emanoil Condurat, Costinel
