Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 52/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.52/ DOSAR NR-
Ședința publică din 5 februarie 2008
Completul compus din
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - -- - președinte de secție
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat pârâții PRIMARUL ORAȘULUI C și împotriva sentinței civile nr.841 din 05 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 5 februarie 2008.
CURTEA:
Curtea, asupra recursului declarat de pârâții Primarul Orașului și constată că:
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr. 75/119 din 20spet. 2006, cu completările ulterioare, reclamanta, a chemat în judecată pârâții Primarul orașului C, ca autoritate emitentă și cu, în calitate de funcționar care a emis actul atacat, a solicitat ca prin hotărârea pe care o va pronunța, instanța de judecată să dispună:
-anularea parțială a Dispoziției nr. 135/4 aprilie 2006 emisă de Primarul
orașului C precum și a Dispoziției nr. 299/3 iulie 2006, referitoare la poziția 1 din anexă, relativ la neacordarea premiului individual lunar reclamantei, care îndeplinește funcția de secretar al Primăriei Orașului C;
-obligarea pârâților, în solidar să plătească reclamantei un premiu de 10%
din salariul aferent funcției publice de secretar, prevăzută în statutul de funcțiuni pe perioada 01.01.2006 - 30.06.2006;
-obligarea pârâților în solidar la acordarea și plata, începând cu data de
6 iunie 2006 sporului de dificultate de 50% din salariul de bază, spor prevăzut a fi acordat prin prevederile Legii nr. 263/2006;
-obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de
daune morale ca efect al prejudiciului cauzat reclamantei prin fapta ilicită;
-obligarea pârâților în solidar la plata dobânzilor legale în condițiile
OG nr. 9/2000 modificată și aprobată prin Legea nr. 362/2002, aferente sumelor neplătite, atât în privința premiului de 10% cât și a sporului de 50%.
-obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În dosarul nr- al tribunalului Covasna, instanța soluționând cauza pe fond, după casare, pe baza probelor administrate, a pronunțat sentința nr. 841/5.07.2007, în sensul că:
S-a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Primarul orașului C și și în consecință:
A anulat în parte dispozițiile art. 135/4.04.2006 și 299/3.07.2006 emise de Primar.
A obligat pârâtul Primarul orașului C să acorde reclamantei premiu lunar de 10% din cheltuielile cu salariu aferent funcției publice de secretar pe perioada 01.01.2006 -30.06.2006, precum și sporul de dificultate de 50% din salariul de bază pe perioada de 1 an prevăzută de art.II din Legea nr. 263/2006, începând cu data de 6.07.2006.
A respins restul pretențiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
În ce privește fondul cauzei s-a reținut că, reclamanta este funcționar public de conducere în calitate de secretar al orașului C fiind subordonat direct Primarului orașului C, conform Statului de funcții și Organizarea Primăriei Orașului C (144-147) și îndeplinește, în condițiile legii toate atribuțiile prevăzute de art. 120/8 și art. 120/9 din Legea nr. 215/2001.
În cursul anului 2006, în cadrul Primăriei orașului C au apărut unele neînțelegeri și s-a creat o atmosferă tensionată între reclamantă și primarul care au formulat, fiecare, referate, reclamații la diferite organe - Primăria jud. C, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, etc. reclamând nemulțumirile față de activitatea celuilalt.
La dosar nu există probe care să demonstreze că reclamanta nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Pârâtul, primarul orașului C, în afară de cele cuprinse în sesizări adresate diferitelor instituții -cu precădere Prefectului județului C - nu a făcut nici o dovadă cu privire la activitatea necorespunzătoare a reclamantei.
Faptul că între reclamantă și primar există relații încordate, că aceștia nu se agreează reciproc reprezintă doar motive subiective care nu justifică neacordarea premiului.
Pe de altă parte, reclamanta nu trebuie să fie loială primarului ca persoană fizică ci instituției ca atare.
Refuzul reclamantei de a semna unele acte administrative, nu reprezintă o lipsă de colaborare ci dimpotrivă, îndeplinirea unei obligații legale.
Nici prin raportul întocmit de prefect nu se semnalează faptul că reclamanta, în calitate de secretar, nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu.
Deficiențele constatate sunt minore și nu pot afecta calitatea muncii desfășurate.
De altfel, se poate spune că restul funcționarilor din cadrul primăriei nu sunt perfecți pentru ca, prin comparație, reclamanta să fie înlăturată de la acest drept.
Pe linia aplicării Legii nr. 10/2001, la Primăria orașului C au fost înregistrate 150 notificări, din care au fost soluționate 135 cereri.
Comisia Locală a orașului C constituită în baza Legii nr. 247/2005, din cele 441 cereri au fost soluționate 306 cereri. Din cele 306 dosare analizate, 211 au fost analizate de reclamantă.
Reclamanta în calitate de secretar al Primăriei orașului C face parte din ambele comisii ca membru.
Primarul, printre altele, potrivit art. 68 alin.4 lit.a din Legea nr. 215/2001 exercitând funcția de ordonator principal de credite, pentru rezultatele deosebite obținute în activitatea desfășurată, poate acorda salariul de merit precum și premiul individual în cursul anului.
Până în anul 2004, reclamanta a beneficiat și de salariul de merit și de premiul individual.
Acordarea premiului individual și a salariului de merit este atributul exclusiv al Primarului. Pe de altă parte, ordonatorul de credite, potrivit art. 20 din nr.OG2/2006 are posibilitatea de a alege să acorde premii lunare sau să nu acorde, respectiv a aprecia cui să acorde aceste premii, după activitatea desfășurată de funcționarii publici. Aprecierea primarului, nu trebuie să fie discreționară și nici întemeiată pe motive subiective.
Faptul că între reclamantă și primar există neînțelegeri de ordin personal, astfel cum s-a arătat nu constituie un temei just de neacordare a premiului de 10%. Acest premiu se acordă în funcție de activitatea desfășurată ori sub acest aspect nu se poate contesta activitatea desfășurată de reclamantă.
Referitor la cererea privind acordarea sporului de 50% din salariu prevăzut de Legea nr. 263/2006.
În ceea ce privește pretenția privind acordarea și plata, începând cu 06.06.2006, a sporului de dificultate de până la 50% din salariul de bază prevăzut de Legea nr. 263/2006, instanța constată că acest spor este prevăzut pentru cei implicați în aplicarea Legii nr. 10/2001, Legea nr. 18/1990.
Stabilirea cuantumului sporului ce se acordă se face anual de conducătorul
instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietății funciare, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Legea prevede acordarea unui spor de până la 50%, acordarea sporului trebuind să țină seama de implicarea și activitatea desfășurată de persoana respectivă.
Prin dispoziția nr. 65/2006, reclamantei i s-a stabilit un sper de 35%, iar celorlalți membrii ai comisiei de 25%, respectiv câte 15%.
Așa cum s-a arătat mai sus, dintr-un număr de 306 dosare soluționate, reclamantă, iar restul de ceilalți membrii ai comisiei.
depus de reclamantă sub acest aspect a fost dublu astfel că și sporul ce i se cuvine trebuie să reflecte această activitate.
Pentru cele expuse, s-a admis cererea referitoare la petitele 1 și 2 conform dispozitivului sentinței.
Referitor la daunele morale, reclamanta nu a făcut dovada că ar fi suferit vreun prejudiciu, că imaginea sa ori modul de viață ar fi fost afectate, motiv pentru care se va respinge cererea în acest sens, admiterea acțiunii reprezentând o satisfacție suficientă sub acest aspect.
În cauză, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004, iar plata unor despăgubiri ori sancțiuni privesc executarea hotărârii, conform art. 24 din lege, și pot fi luate în considerare doar în măsura în care pârâtul nu se conformează dispozițiilor prezentei sentințe.
Cheltuieli de judecată nu au fost acordate reclamantei deoarece nu s-a făcut dovada onorariului avocațial achitat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs în termen legal pârâții Primarul orașului C și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta intimată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată
În dezvoltarea motivelor de recurs se aduc următoarele critici.
1)Cu privire la anularea parțială a dispozițiilor Primarului orașului C nr.135/4.04.2006 și nr. 299/3.07.2006 (poz.1 anexă) recurenții au susținut că ambele dispoziții - acte administrative sunt legale, și ele au fost emise în concordanță cu prevederile legale.
În acest sens se susține că ordonatorii de credite "pot acorda" premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu salarii aferente funcțiilor publice, că acest lucru reprezintă o facultate pentru recurenți și nu o obligație -pentru ordonatorii de credite, și că la acordarea acestor premii se are în vedere activitatea funcționarilor publici apreciată ca valoroasă.
Recurenții au susținut că au făcut dovada că activitatea desfășurată de reclamantă nu poate fi considerată ca "valoroasă" în accepțiunea dispozițiilor art. 20 alin.1 din teza I din OG nr. 2/2006, întrucât reclamanta nu are calități, merite deosebite, ci a desfășurat o activitate de rutină, nicidecum valoroasă.
În mod greșit a apreciat prima instanță ca nedovedite susținerile pârâților privind modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către reclamantă și că judecătorul nu a stăruit în administrarea probelor necesare pentru a pronunța o hotărâre temeinică și legală și pentru aflarea adevărului în cauză.
În acest sens a invocat prevederile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă
apreciind că sentința este greșită.
De asemenea, s-au invocat prevederile art. 261 pct.5 Cod procedură civilă privind motivarea în fapt a hotărârii atacate, motivele care au stat la baza formării convingerii judecătorului și a motivelor pentru care s-au înlăturat cererile pârâților.
Se critică faptul că motivarea instanței de fond este extrem de succintă și că din considerentele hotărârii nu reflectă condițiile impuse de lege sus menționate, pentru acordarea premiului de 10%.
2) O altă critică, se referă la sporul de dificultate de până la 50%, cuvenit funcționarilor publici implicați direct în aplicare Legii nr. 10/2001.
În acest sens, recurenții susțin că reclamantei i s-a acordat sporul cel mai mare prin dispoziția nr. 65/2006 de 35% și de 5% prin dispoziția nr. 387/2007 și că de fapt activitatea pe baza Legii nr. 10/2001 a devenit practic simbolică, motiv pentru care nu i se poate acorda acest spor pretins de reclamantă.
3) Referitor la sporul lunar de 50% din salariul de încadrare cuvenit în baza Legii nr. 18/1991, recurenții au susținut că pentru anul 2006 nu s-a putut acorda acest spor, deoarece nu au fost fonduri bănești, iar pentru anul 2007, iunie 2007-decembrie 2007 urmează să fie stabilit printr-o nouă dispoziție, iar pentru 1 ianuarie -30 iunie 2007, sporul cuvenit reclamantei este de 15%, egal cu cel al primarului conform Dispoziției nr. 280/2007.
În acest sens, se susține că la acordarea sporurilor trebuie făcută distincția între caracterul imperativ al normelor privitoare la acordarea sporurilor și la actele privind reconstituirea dreptului de proprietate și caracterul dispozitiv al prevederilor referitoare la cuantumul sporului cuvenit.
În susținerea criticii aduse la pct.3 recurenții au invocat faptul că la stabilirea întinderii sporului acordat trebuie avute în vedere printre altele și următoarele criterii: volumul activității desfășurate; gradul de dificultate al muncii depuse; interferența cu alte sarcini de serviciu; gradul de implicare într-una sau alta dintre probleme; operativitatea; creativitatea; soluțiile adoptate în controlul ierarhic și judecătoresc cu privire la actele emise.
Recurenții au invocat faptul că instanța nu s-a preocupat să stabilească împrejurări importante de care depinde hotărârea ei ca, de pildă, stabilirea atribuțiilor pe care le-au îndeplinit ceilalți membrii ai comisiilor de reconstituire a dreptului de proprietate, pregătirea lor profesională și gradul lor de experiență, cuantumul remunerațiilor lor.
În mod eronat instanța a considerat că neacordrea premiului sau a sporurilor este determinată de natura relațiilor recurenților cu partea potrivnică.
S-au utilizat aceleași unități de măsură în evaluarea activității proprii și a tuturor celorlalți colegi ai intimatei-reclamante, așa cum rezultă din compararea sporurilor acordate, principiul echității care cârmuiește munca recurenților nefiind cu nimic afectat.
Tribunalul s-a rezumat că constate existența unor relații tensionate între părțile litigante, fără să constate că amorsa acestora constă tocmai în atitudinea intimatei-reclamante față de instituție și mulți membrii ai acesteia.
S-a mai arătat că, acordarea premiilor și sporurilor bănești din discuție este posibilă numai în limita sumelor de bani de care dispune titularul dreptului de a le distribui. Modul de gospodărire a banilor publici este riguros verificat de Curtea de Conturi a României. Cu prilejul controalelor efectuate de către organele acestei autorități se urmărește cu maximă severitate existența tuturor criteriilor prevăzute de lege necesare pentru cheltuirea unei anumite sume de bani. Organele administrative trebuie să dispună de o anumită inițiativă și să aibă posibilitatea de a aprecia situațiile în care se vor emite actele administrative, să aprecieze așadar, oportunitatea acestor acte.
Condiția de oportunitate a actelor administrative se sprijină pe legalitatea acestora. În susținerea celor arătate s-a invocat practică judiciară respectiv: Al., "Contenciosul administrativ și Elemente de drept administrativ".
S-a mai susținut că, în aprecierea legalității actelor deduse judecății trebuie avute în vedere motivele acestora, respectiv împrejurările care constituie justificarea conținutului lor. Motivul actului administrativ rezidă în însăși cauza sa, organele administrației având, în principiu, latitudinea de a aprecia asupra condițiilor emiterii actelor lor juridice.
S-a arătat că, toate aspectele invocate privesc oportunitatea actelor administrative și nu legalitatea lor. Chiar și în sistemul contenciosului de plină jurisdicție consacrat de legislația românească, controlul instanțelor judecătorești este limitat doar la legalitatea actelor administrative, neputând fi exercitat și cu privire la oportunitatea acestora.
Recurenții au susținut că aspectele invocate în recurs privesc oportunitatea actelor administrative și nu legalitatea lor și că instanța de fond nu poate exercita controlul cu privire la oportunitatea lor.
În esență, critica în recurs, că instanța și-a depășit competența - restrânsă doar la aspectele de legalitate, dispunând, deși nu avea puterea necesară, asupra aspectelor de oportunitate. Hotărârea este de natură să submineze autoritatea organelor administrației locale și să creeze un antecedent primejdios. Primarul unei localități este întâiul dintre locuitorii acesteia, autoritatea lui bazându-se pe prestigiul și reputația de care se bucură.
În drept recurenții și-au întemeiat recursul pe prevederile art. 312 alin.1 și art. 312 al.3 în sensul admiterii recursului și respingerii acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată. În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri. Recursul a fost legal timbrat (fila 12).
Față de recursul declarat de recurenții pârâți, intimata reclamantă a formulat întâmpinare (filele 15-17 ) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Recurenții au depus înscrisuri (filele 19-51 din dosar), comunicate și 1 exemplar intimatei reclamante și anume: adresă către Prefectul județului C formulată de intimata reclamantă,; adresa nr. 57/7.01.2005; cererile nr. 57/6.01.2005 și nr.1811/08.04.2005; adresele nr: 1952/13.04.2006; nr. 1724/6.04.2006; nr.1724/5.04.2006; nr. 3224/5.07.2006; nr. 6011/29.11.2006;nr. 2320/13.05.2005; nr. 6251/11.12.2006; nr. 5973/4.12.2006; nr. 3165/23.05.2007; nr. 4080/5.07.2007; nr. 4049/04.07.2007; nr. 4075/5.07.2007; nr. 4565/28.09.2006; nr.12236/27.09.2006; nr.10.065/18.08.2006; nr.12217/2.11.2006; nr.12217/02.11. 2006.
La rândul său, intimata reclamantă a depus o notă de ședință (fila 55 din dosar( făcând referire la înscrisurile depuse de recurenți în probațiune și depunând contraprobe -înscrisuri (filele 59-84 din dosar) și anume: referatele nr.32/28.05.2007 și nr.24/05.02.2007; raport de specialitate nr. 3231/25.05.2007; aviz favorabil nr. 3210/25.05.2007; adresa nr. 4165/28.08.2006; traducerea nr. 3951/01.10.2007; HCL C nr. 2/2005; comunicarea hotărârii civile nr. 644/7.09.2007 pronunțată de Judecătoria Tg S; adresa nr. 1804/10.04.2006.
În cauză recurenții au formulat cerere de preschimbare de termen, cerere respinsă motivat prin încheierea de ședință din 20 XI 2007 (fila 94 dosar).
La termenul de judecată din 29.01.2008recurenții au depus înscrisuri - copie de pe sesizarea Prefectului județului C nr. 19530/17.XII. 2007către Consiliul Local C, sesizarea primarului către Prefectul județului C nr. 7034/7.XII.2007, dovada onorariului de avocat pentru recurenți.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr. 841/5.07.2007 a tribunalului Covasna, raportat la criticile formulate prin recursul declarat de pârâții Primarul orașului C și, constată recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Din întreg probatoriul administrat în cauză, rezultă că instanța de fond a apreciat în mod corect situația de fapt și de drept dedusă judecății pronunțând o hotărâre corespunzătoare prevederilor legale și probelor de la dosar.
Referitor la prima critică adusă sentinței atacate de recurenții pârâți cu privire la anularea celor două dispoziții emise de primar, nr.135/4.04.2006 și 299/3.07.2006 se constată că în mod corect au fost anulate parțial de instanța de fond reținându-se nelegalitatea acestora cu privire la reclamantă.
Susținerea recurenților în sensul că potrivit art. 20 așin.1 teza I din nr.OG2/2006, ordonatorii de credite "pot acorda" premiile lunare și că această dispoziție legală nu este o obligație pentru recurenți ci doar o facultate și o vocație pentru reclamantă și că acordarea premiilor lunare se face doar acelor funcționari publici cu activitate valoroasă, nu poate fi reținută în cauză, deoarece din actele dosarului rezultă contrariul susținerilor recurenților.
Activitatea desfășurată de reclamantă rezultă că a fost complexă conform atribuțiilor de serviciu, ea fiind și calitativă și cantitativă, aspecte reținute corect de instanța de fond.
Dacă activitatea reclamantei nu ar fi fost decât una de rutină sau necorespunzătoare, atunci nu ar fi îndeplinit această funcție de secretar de Primărie pe o perioadă lungă de timp și continuu.
Nu se poate reține că în cauză judecătorii fondului nu și-au format convingerea soluției pe care au dat-o și că nu au manifestat rolul activ în soluționarea cauzei și în administrarea probelor pentru aflarea adevărului, deoarece s-au administrat probele solicitate de părți, necesare și utile soluționării cauzei.
În cauză nu au fost încălcate prevederile art. 129 alin.5Cod procedură civilă și nici nu sunt incidente prevederile art. 261 pct.5 Cod procedură civilă, iar sentința atacată este motivată în fapt și în drept fiind reținute aspecte esențiale ce rezultă din probe, raportat la acțiunea formulată de reclamantă.
În esență, cu privire la prima critică adusă în recurs, că în mod nelegal s-a dispus anularea parțială a dispozițiilor de primar, se constată că această critică este neîntemeiată, urmând a fi înlăturată, față de actele dosarului.
Cât privește critica de la pct.2 din recurs, referitor la acordarea sporului de dificultate, de până la 50% din salariu de încadrare în baza legii nr.10/2001, se constată că potrivit înscrisurilor de la dosar reclamanta a desfășurat o activitate foarte complexă,implicată direct în aplicarea prevederilor legii nr. 10/2001, ca atare îi sunt aplicabile prevederile art. V alin 2 și 3 din Legea nr.263/2006, ca atare beneficiază de acest drept, respectiv de sporul de 50% din salariul de bază.
Motivarea recurenților că reclamantei i s-a acordat în anul 2006 și 2007 sporuri mai mari decât altor funcționari publici, nu este de natură să o priveze de acordarea acestui spor prevăzut de lege, întrucât a desfășurat activitatea prevăzută de Legea nr. 10/2001, fapt necontestat de recurenți.
Referitor la critica de la pct.3 recurs se constată că nu poate fi reținută această critică, dat fiind activitatea desfășurată de reclamantă, fiind membră în comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 și fiind cea care a soluționat un număr mare de dosare în acest sens.
Din actele dosarului nu rezultă că activitatea sa ar fi de rutină sau simbolică, sau că ar fi avut rezultate necorespunzătoare sau sancționări care să o decadă din dreptul la aceste sporuri legale.
Aspectul invocat de recurenți că nu i s-au acordat aceste sporuri din cauza lipsei fondurilor bănești pe anul 2006, nu a fost dovedit de recurenți cu înscrisuri depuse nici la fond și nici în recurs, sens în care se va înlătura critica adusă prin recurs.
Mai mult, însăși recurenții recunosc că pentru perioada iunie 2007- decembrie 2007 urmează să fie stabilit acest spor printr-o nouă dispoziție de primar, prin urmare, recunosc implicit legalitatea acesteia de a i se acorda în condițiile legii sporurile respective.
Ori, câtă vreme din probele administrate rezultă că a desfășurat activitățile prevăzute de Legea nr.10/2001, de Legea nr.18/1991, că volumul lucrărilor realizate de aceasta este mare, că nu a avut sancțiuni, desigur că se reține că, instanța de fond a procedat corect la admiterea cererilor reclamantei.
Față de întreg probatoriul administrat, nu se poate reține aspectul invocat de recurenți că activitatea reclamantei nu este "una valoroasă" și că pentru acest motiv nu i se cuvin sporurile respective sau că nu s-ar fi respectat prevederile art. 20 alin.1 din nr.OG 2/2006.
De asemenea, nu se poate reține că, instanța de fond a luat în considerare doar criteriul cantitativ, ignorând celelalte criterii enumerate de recurenți și că neacordarea premiilor, sporurilor, are la bază natura relațiilor tensionate dintre reclamantă și primar, deoarece la baza admiterii acțiunii au stat probele și prevederile legale.
Cât privește limita fondurilor bănești, ca motiv de justificare a neacordării
sporurilor și că modul de gospodărire a banilor publici este verificat de Curtea de Conturi, iar prin controalele efectuate a rezultat că primarul este un foarte bun manager, aceste aspecte chiar dacă sunt corecte, ele nu fac obiectul dosarului și nu înseamnă că trebuie să conducă la înlăturarea drepturilor reclamantei, prevăzute de lege, la premiile și sporurile respective. Recurenții nu au probat lipsa de fonduri pentru plata acestor sporuri.
Referitor la critica de la punctul 4 din recurs, faptul invocat de recurenți, în sensul că instanța de fond și-a depășit competența, verificând oportunitatea actelor administrative emise de primar, și că de fapt instanța de contencios are dreptul să exercite controlul de legalitate a actelor administrative și nu un control de oportunitate, nu poate fi reținut în cauză deoarece, instanța a verificat legalitatea dispozițiilor de primar și legalitatea cererii reclamantei de acordarea sporurilor, nefiind vorba de o depășire a atribuțiilor și competenței instanței, critica adusă este neîntemeiată.
Așa fiind, se vor înlătura toate criticile formulate de recurenți, ca neîntemeiate și nelegale, față de argumentele expuse mai sus.
În ce privește probele cu înscrisuri administrate în recurs de ambele părți, se constată ce de fapt aceste înscrisuri susține legalitatea hotărârii pronunțate de instanța de fond, ele nefiind de natură a conduce la respingerea acțiunii reclamantei și nici la modificarea sentinței atacate.
Se constată că apărarea formulată de intimata reclamantă în recurs este justificată în sensul respingerii recursului declarat în cauză.
În baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă urmează ca față de considerentele de fapt și de drept expuse, să respingă recursul declarat de pârâții Primarul orașului C și, ca nefondat, iar în consecință va fi menținută sentința atacată, ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții Primarul Orașului C și, împotriva sentinței civile nr. 100 din 7 februarie 2007 tribunalului Covasna.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - - - -
Grefier,
Red:/04.03.2008
Dact:/17.03.2008- 2 ex. -
Judecător fond:
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Georgeta
