Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 527/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.527/CA/2009-
Ședința publică din 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Marcela Filimon JUDECĂTOR 2: Simona Marinescu
JUDECĂTOR 3: Marilena Boța
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenții reclamanți,,,A, G, C, -, iu, a, G, Augusta și, toți cu domiciliul în O, Parcul, nr.1,.6, Județ B, în contradictoriu cu intimații pârâți Autoritatea de Sănătate Publică cu sediul în O,-, Județ B,Ministerul Sănătății Publicecu sediul în B,--3, sector 1 șiMinisterul Economiei și Finanțelorcu sediul în B, nr.17, sector 5, împotriva sentinței nr.485/CA din 16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiectlitigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurenților reclamanți, și lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale din 17.07.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, care se prezintă în baza aceleiași împuterniciri și pentru intimații reclamanți, A, G, C, -, iu, a, G, Augusta și - lipsă, lipsă fiind și intimații pârâți Autoritatea de Sănătate Publică B, Ministerul Economiei și Finanțelor B și Ministerul Sănătății Publice
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că intimații pârâți Direcția de Sănătate Publică B și Ministerul Sănătății Publice au depus la dosar în data de 2.10.2009 și respectiv26.10.2009 întâmpinare, după care:
Instanța, comunică câte un exemplar din întâmpinări cu reprezentantul recurenților reclamanți și a intimaților reclamanți.
Reprezentantul recurenților reclamanți și a intimaților reclamanți precizează că în petit a solicitat obligarea pârâtelor la plata drepturilor bănești, dar renunță la mențiunea "în procent de 20 % și respectiv 25 %". Solicită modificarea în parte a hotărârii primei instanțe. Nu are alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat.
Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților reclamanți și a intimaților reclamanți solicită admiterea în parte recursului, astfel cum a fost precizat în ședința publică de azi. Precizează că există practică neunitară și depune la dosar sentința civilă nr.1008 din 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-. Drepturile trebuie acordate. Nu avem nici o lege și nici o hotărâre de guvern privind cuantumul drepturilor. Arată că prin sentința nr.1008, Tribunalul Arad reține faptul că reclamanții au dreptul la acordarea sporurilor, însă respinge acțiunea cu privire la cuantumul sporurilor de 25 %, ca urmare a faptului că instanța nu se poate subroga altei puteri, dar cu toate acestea le recunoaște dreptul în favoarea reclamanților. Pârâta se opune a se recunoaște însăși dreptul, întrucât au fost suspendate, motiv pentru care nu trebuie acordate. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată în primă instanță.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința 485/CA din 16.06.2009 Tribunalul Bihora respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Sănătății Publice.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, A, G, C, -, iu, a, G, Augusta și, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea De Sănătate Publică B, Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Economiei Și Finanțelor. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că în conformitate cu disp.art.28 lit.d și e din 500/2002 privind finanțele publice, proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către guvern prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza politicilor și strategiilor sectoriale a priorităților stabilite în formularea propunerilor de buget prezentate de ordonatorii principali de credite, respectiv propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite.
Față de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză, determinată de faptul că această instituție este singura abilitată să elaboreze un proiect de lege pentru rectificarea de buget alocat Ministerului Sănătății Publice, ca urmare a plății drepturilor salariale suplimentare, ca urmare a admiterii acțiunii.
Referitor la fondul cauzei, instanța a constatat că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul B, așa cum rezultă din dispozițiile depuse la dosar. În virtutea acestei funcții, reclamanții solicită obligarea pârâților de a le acorda drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Conform art.31 al.1 lit.c și d din 188/1999, "pentru activitatea desfășurata, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Prevalându-se de acest text de lege, reclamanții solicită obligarea pârâților să le plătească aceste drepturi, în cuantum de 25 % din salariul de bază.
Din examinarea acestor dispoziții legale, instanța a constatat că sporurile în discuție, deși sunt expres prevăzute în lege, nu sunt cuantificate, astfel încât solicitarea reclamanților de a obliga pârâții la plata acestor drepturi în cuantum de 25 % nu au un temei legal.
Instanța a reținut că pentru a fi posibilă cuantificarea, respectiv calcularea, suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea, respectiv executarea, articolului nr.31 din 188/1999, atribuție care, conform principiului separației puterilor în stat, revine fie puterii legislative prin promovarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie puterii executive prin promovarea unei hotărâri date în executarea prevederilor cuprinse în 188/1999. Prin acordarea de către instanța de judecată a unui cuantum care nu este prevăzut de lege, s-ar nesocoti Decizia Curții Constituționale nr.820/2008, care stipulează că instanțele judecătorești nu au competența de a înlocui sau de a adăuga la anumite acte normative, precum și s-ar încălca principiul separației puterilor în stat, conform cărora puterea judecătorească are menirea de a aplica dispozițiile legale, și nu de a elabora și adopta aceste dispoziții, atribuție care revine exclusiv puterii legislative.
Față de aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile Legii nr.188/1999, instanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți. Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințeau declarat recurs în termen reclamanții, și, solicitând admiterea acestei căi de atac și admiterea acțiunii formulate de către aceștia.
În motivarea recursului arată că, conform art.29 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, salarizarea funcționarilor se face în felul următor:
"(1) Pentru activitatea desfășurata, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baza;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului."
Instanța de fond recunoaște legitimitatea acestor cereri, însă consideră că deoarece procentul nu este stabilit aceste drepturi salariale nu se pot acorda, fără a motiva în drept așa cum expres impune art.261 alin.5 Cod procedură civilă. Este evident că instanța nu a exercitat un rol activ, încălcând art.129 alin.5 Cod procedură civilă, având obligația să întreprindă demersuri sau să efectueze verificări în vederea stabilirii cuantumului acestor sporuri.
Solicită a se observa că singura discuție ce poate apărea în soluționarea favorabilă a acțiunii este aceea a procentului solicitat, având în vedere prevederile art.29 citat mai sus.
Solicită a se observa că procentul de 25% solicitat este în concordanță cu procentele acordate ca sporuri la salariul diferitelor categorii de funcționari publici, de la bugetul de stat pentru scopuri similare. În acest sens amintește sporul de vechime, sporul de auditor, acordat conform Legii nr.672/2002, legea privind auditul public intern și alte astfel de sporuri ce pot fi asimilate suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Chiar și în lipsa unei prevederi expres prevăzute de lege, instanța avea obligația să acorde dreptul prevăzut de lege în limita unui procent comparativ cu alte astfel de sporuri.
De altfel, la nivel național prin hotărâre judecătorească, au fost obligați o serie de angajatori, la plata suplimentului de post și suplimentului de treaptă de salarizare funcționarilor publici, fără ca aceste drepturi salariale să fie în prealabil acordate și cuantificate (procent sau sumă fixă) fiecărui funcționar public în parte, de către ordonatorul de credite, printr-un act administrativ (Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și Contencios Administrativ).
În drept se invocă disp. art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de către intimatul pârât se solicită respingerea recursului ca nefondat deoarece Legea 188/1999 nu prevede cuantumul în care se acordă suplimentul postului și suplimentul treptei, iar instanța nu poate face acest lucru.
Examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul dispozițiilor articolului 3041cod procedură civilă, instanța constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prevederile articolului 31 alineat 1 din Legea 188/1999 republicată, respectiv dispozițiile articolului 29 alineat 1 în reglementarea anterioară republicării acestei legi, prevăd că funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile articolului 29 din Legea 188/1999 au fost modificate prin Legea 251/2006, modificări care au intrat în vigoare la 01.01.2007, astfel că pe perioada ianuarie 2004 - ianuarie 2007, adică anterior modificărilor intervenite prin Legea 251/2006, dispozițiile articolului 29 din Legea 188/1999 prevedeau la lit. c șisuplimentul postului și suplimentul gradului, ceea ce înseamnă că pentru această perioadă nu era prevăzut dreptul la suplimentul pentru treapta de salarizare, situație în care acordarea acestuia de către prima instanță pe această perioadă nu are temei de drept.Doar de la 01.01.2007 era prevăzut în Legea 188/1999 dreptul la suplimentul treptei de salarizare.
Prin dispozițiile articolului 29 alineat 3 din Legea 188/1999 se prevede că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, ceea ce înseamnă că stabilirea efectivă salariului, a sporurilor, a premiilor, a suplimentelor și a altor drepturi salariale, adică a cuantumului acestora trebuie prevăzută prin dispoziții speciale cuprinse în alte acte normative, Legea 188/1999 pe care își întemeiază acțiunea reclamanții, reglementând doar regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publicii și stat sau administrația publică locală.
Pe perioada în litigiu, în absența unei legi care să reglementeze sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici, drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici au fost reglementate prin dispozițiile speciale cuprinse în: OUG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007 și OG 9/2008.
Din cuprinsul normelor prevăzute în aceste acte normative se deduce faptul că atât suplimentul postului, cât și suplimentul treptei de salarizare sau suplimentul gradului sunt incluse în salariul de bază prevăzut pentru fiecare funcție publică, potrivit anexelor care fac parte integrantă din aceste acte normative.
Astfel, la articolul 1 alineat 2 lit. b din OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2004 și 2005, se prevede că sistemul de salarizare a funcționarilor publici are în vedere "crearea unei ierarhizări a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale."
Dispozițiile articolului 4 din aceeași ordonanță prevăd căsalariul de bazăse stabilește în funcție de nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice șiîn raport cu categoriași, după caz,cu gradul profesionalal funcției publice, potrivit anexelor. Aceste grade profesionale sunt următoarele: debutant, asistent, principal și superior, astfel cum sunt structurate prin dispozițiile articolului 14 din Legea 188/1999 și cum sunt trecute în anexele la ordonanțele de urgență privind salarizarea funcționarilor publici, cu salariile de bază aferente.
Pentru fiecare grad profesional al funcției publice de execuție se stabilesctrei trepte de salarizare, conform dispozițiilor articolului 5 alineat1 din OUG 92/2004, cu un salariu diferit pentru fiecare treaptă de salarizare.
Prin urmare, suplimentul gradului și suplimentul treptei de salarizare sunt reprezentate de diferența de salarizare dintre cele trei trepte prevăzute pentru fiecare grad profesional în parte, diferență care se reflectă în salariile de bază prevăzute în anexe și care au un cuantum diferit în funcție de fiecare treaptă de salarizare și de fiecare grad. Drepturile salariale sunt reglementate identic și în celelalte acte normative ulterioare OUG 92/2004.
În ceea ce privește suplimentul postului, instanța constată că și acesta este inclus în salariul de bază, suplimentul postului reprezentând diferența dintre salariile de bază prevăzute pentrufiecare funcție publică, în raport de categorie și clasă, evidențiate în anexele la ordonanțele privind salarizarea funcționarilor publici.
Conform dispozițiilor cuprinse în Legea 188/1999 (articolele 8,9, 10) funcțiile publice se împart în3 claseîn funcție de nivelul de studii necesar pentru ocuparea funcției publice, funcționarii publici sunt:debutanțisaudefinitivi, iar funcțiile publice sunt: de conducere, de execuție și pentru înalți funcționari publici. Funcțiile publice de execuție sunt structurate pegrade profesionale, respectiv: debutant, asistent, principal și superior. Prin urmare, fiecare funcție publică are 3 clase, fiecare clasă are 4 grade profesionale și fiecare grad profesional are trei trepte de salarizare. Anexele la actele normative privind salariul funcționarilor publici prevăd câte un salariu de bază pentru fiecare funcție publică, salariu diferit în funcție de clasă, grad profesional și treaptă.
Conform dispozițiilor articolului 55 din Legea 188/1999, funcționarul public poate promova în funcția publică prin promovarea într-o altă clasă și alt grad profesional și poate avansa în treptele de salarizare. Promovarea în clasă, în grad profesional și avansarea în treptele de salarizare nu sunt condiționate de existența unui post vacant, deoarece dispozițiile articolului 56 alineat 2 prevăd că promovarea se face printransformarea postuluiocupat de funcționarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.
De asemenea dispozițiile articolului 12 din OUG 92/2004 prevăd că promovarea persoanelor încadrate în funcția de debutant se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, promovarea persoanelor care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, iar funcționarii publici care absolvesc o formă de învățământ superior de lungă sau scurtă durată, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen într-o funcție publică de execuție, un grad profesional și o treaptă de salarizare care să le asigure acestorao creșterede până la 15 % a salariului de bază avut anterior.
Din aceste dispoziții legale, instanța constată că funcția publică pe care o ocupă funcționarul public, reprezintăpostulîn accepțiunea Legii 188/1999, iar suplimentul postului este diferența dintre salariile de bază prevăzute pentrufiecare funcție publică în parte, în raport declasa și gradul profesional aferent, deoarece, prin promovarea în clasă și în gradul profesional imediat superior crește salariul de bază, aspect care rezultă din anexe, ceea ce echivalează cu acordarea unui supliment potrivit noului post ocupat de către funcționarul public prin transformarea vechiului post ocupat ca urmare a promovării.
Pentru aceste considerente hotărârea pronunțată de prima instanță este legală.
Referitor la considerentele pentru care prima instanță a pronunțat soluția de respingere a acțiunii, se constată că acestea nu sunt contradictorii sau străine de natura pricinii și sunt întemeiate pe dispozițiile legale invocate. Prima instanță a reținut că cele două tipuri de suplimente solicitate de reclamanți sunt prevăzute de dispozițiile art.31 din Legea 188/1999, însă normele legale nu prevăd care este cuantumul în care se acordă acestea. Aprecierea instanței că, în lipsa unor norme exprese în acest sens, nu se poate dispune obligarea pârâților la plata acestor suplimente este corectă, deoarece în acest fel s-ar adăuga la lege, iar instanța de judecată nu are competență în acest sens, deoarece s-ar încălca principiul separației puterii în stat.
Față de aceste aspecte, motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate.
Prin urmare instanța constată că prin respingerea acțiunii formulate de către reclamanți, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală. În baza dispozițiilor articolului 312 alineat 1 cod procedură civilă va fi respins recursul declarat de reclamanți.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs de către intimați.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenții reclamanți,,,A, G, C, -, iu, a, G, Augusta și, toți cu domiciliul în O, Parcul, nr.1,.6, Județ B, în contradictoriu cu intimații pârâțiAutoritatea de Sănătate Publicăcu sediul în O,-, Județ B,Ministerul Sănătății Publicecu sediul în B,--3, sector 1 șiMinisterul Economiei și Finanțelorcu sediul în B, nr.17, sector 5, împotriva sentinței nr.485/CA din 16.06.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o menține în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - - - -
Red.dec.jud.
Jud.fond
Dact.
90 exemplare/ 17 noiembrie 2009
-88 comunicăriefectuate și predate la expediție în data de:17 noiembrie 2009.
-, și, A, G, C, -, iu, a, G, Augusta și - O, Parcul, nr.1,.6, Județ B
- Autoritatea de Sănătate Publică - O,-, Județ
- Ministerul Sănătății Publice - B,--3, sector 1
- Ministerul Economiei și Finanțelor - B, nr.17, sector 5
Președinte:Marcela FilimonJudecători:Marcela Filimon, Simona Marinescu, Marilena Boța
