Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 600/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 600/2009
Ședința publică de la 18 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier: -a
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE N, împotriva sentinței civile nr. 85 CA din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima cât și la a doua strigare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, față de cererea de la fila 94 dosar prin care intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea comunicării unei copii a motivelor de recurs, pentru a-și putea formula apărările, constată că nu se impune în cauză acest lucru, având în vedere că prin sentința recurată, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei părți și s-a dispus scoaterea acesteia din cauză.
Totodată, constată că recursul declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Naf ost declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.
S-au verificat actele și lucrările dosarului și, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare.
A:
- deliberând -
Asupra recursului de față, în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț - Secția Comercială și de Contencios Administrativ sub nr-, reclamanții, -, a -, -, -, OG, -, -, -, -, -, -, -, -, - -, G, -, - -, în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate N și cu citarea în temeiul art.27 alin.3 din nr.OG 137/2000 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării au
solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Asigurări de Sănătate N să calculeze și să plătească drepturile bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.04.2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii (Adeverința nr.27216/06.11.2008, anexata la prezenta, cuprinde pentru fiecare reclamant în parte data de la care se solicită suplimentul, respectiv, data încetării raportului de serviciu pentru cei plecați din unitate). De asemenea, se cere obligarea pârâtelor la plata acestor sume actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de OG nr.9/2000, calculate de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, pentru fiecare lună în parte, fără cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.85/CA/26.02.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Neamța respins excepția prematurității acțiunii, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru drepturile bănești aferente perioadei anterioare datei de 11.XI.2005 și - pe fond - a admis în parte acțiunea reclamanților, în sensul că a obligat pârâta Casa de Asigurări de Sănătate N să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prevăzută de art.31 al.(1) lit.(c) și (d) din Legea 188/1999.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
In ce privește excepția de prematuritate a acțiunii, invocată de pârâta N, motivată pe lipsa procedurii prealabile, s-a constatat că reclamanții s-au adresat pârâtei cu cereri pentru plata drepturilor bănești (cereri aflate la fila 15,16 dosar), fiind, așadar, respectate dispozițiile art.7 din Legea nr.554/2004.
Excepția lipsei calității procesuale pasive aaf ost apreciată ca întemeiată, având în vedere că reclamanții nu au raporturi de serviciu cu această autoritate, ci cu Casa de Asigurări de Sănătate N, care are personalitate juridică și buget propriu.
Pe fondul cauzei, argumentele pentru admiterea - în parte - a acțiunii sunt următoarele:
Drepturile bănești pretinse de reclamanți sunt prevăzute de art.29 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999. Prin nr.OUG92/2004 și nr.OG2/2006, aceste drepturi au fost suspendate. Suspendarea a încetat la 01.01.2007.
Deși legiuitorul a prevăzut pentru funcționarii publici dreptul la suplimentul postului și dreptul corespunzător treptei de salarizare, nu a fost făcută de legislativ nici o cuantificare a drepturilor prevăzute de art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999.
Față de cele anterior arătate, instanța de fond a apreciat că nu poate refuza să acorde dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, întrucât acest refuz ar echivala cu nerecunoașterea unor drepturi pe care legea le prevede.
Totodată, instanța a constatat că nu poate cuantifica aceste drepturi și nici nu-și poate însuși cuantificarea făcută de reclamanți (ca fiind de 25% din salariul de bază), întrucât această cuantificare este lipsită de temei legal și nu constituie o adăugare la lege.
Ca urmare, tribunalul a obligat autoritatea pârâtă la plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare fără a prevedea și cuantificarea acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta - Casa de Asigurări de Sănătate N, care a susținut că hotărârea este nelegală, în raport de dispozițiile nr.OUG92/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2005 și de dispozițiile nr.OG2/2006, aprobată prin Legea nr.417/2006.
Recurenta a susținut că drepturile bănești solicitate de reclamanți nu au fost acordate până în 2007, întrucât dispozițiile legale care le prevedeau au fost suspendate, iar ulterior anului 2007 nu au fost prevăzute sume în bugetul instituției pentru plata acestor sume.
Mai mult, începând cu intrarea în vigoare a nr.OG6/2007, sporurile solicitate de reclamanți au fost incluse în salariul de bază.
Ca urmare, pentru greșita interpretare a legii, în temeiul art.304 pct.(8) și (9) Cod procedură civilă, recurenta solicită admiterea recursului și - pe fond - respingerea acțiunii reclamanților.
Intimatele - reclamante au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât prima instanță a dat o corectă interpretare dispozițiilor legale aplicabile, iar lipsa resurselor bugetare nu poate fi invocată ca argument pentru respingerea acțiunii.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate, în raport de dispozițiile legale incidente, curtea constată recursul întemeiat, în considerarea celor ce urmează:
Cererea reclamanților, de acordare a suplimentului postului, în procent de 25% din salariul de bază și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, în același procent, de 25% din salariul de bază, se întemeiază pe dispozițiile art.31 al.(1) lit.(c) și (d) din Legea nr.188/1999 (anterior modificării legii - art.29).
Potrivit acestui text de lege, "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentului postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin nr.OUG92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2005, și prin nr.OG2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.417/2006.
Legea nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.18/1999 privind Statutul funcționarilor publici, stabilește următoarele:
"Art. XIII - Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art.29, 56, 57, 581și ale art.601alin.(1) lit.(b) din Legea nr.188/1999, republicată, cu
modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007".
OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Art.3: "Gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii".
În aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea nr.188/1999, text introdus prin Legea nr.161/2003, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici, ce nu a fost însă adoptat până la această dată.
Pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.29 alin.(1) lit.(c) și (d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999. (Or, sub acest aspect, practica judecătorească este în sensul că este inadmisibilă în condițiile art.1 din Legea 554/2004, cererea de chemare în judecată prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special (decizia nr.1257 din 28 februarie 2007, în Jurisprudența Secției pe anul 2007 Semestrul I, p. 17 - 20). )
În condițiile în care nu este reglementată printr-un act intralegislativ - modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani care nu este certă, fiind și imposibil de calculat, iar pe de altă
parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă
o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținutexpresis verbiscă "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de executare efectivă.
Rezultă așadar, că atât timp cât vocația reclamanților la primirea sporurilor în litigiu, nu a fost materializată prin identificarea cuantumului dreptului salarial respectiv, de administrația competentă identificată de legiuitor, în condițiile în care ordonatorului principal de credite nu-i fuseseră acordate sumele corespunzătoare acordării vreunui drept salarial reprezentând un astfel de spor, reclamanții nu dispuneau de vreun drept salarial "recunoscut prin lege", în sensul art.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, la plata căreia angajatorul pârât să poată fi obligat de instanța de contencios administrativ, în actualul cadru legislativ.
Pe de altă parte, curtea reține că în mod corect instanța de fond a constatat că nu poate proceda la cuantificarea drepturilor solicitate și nici nu-și poate însuși cuantificarea făcută de reclamanți.
Admițând însă acțiunea reclamanților, fără a identifica în dispozitivul hotărârii suma la care urmează a fi obligată autoritatea pârâtă, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nesusceptibilă de executare.
Față de considerentele expuse, curtea constată că hotărârea instanței de fond este rezultatul unei greșite interpretări a legii, condiții în care, în raport de dispozițiile art.312 al.(1) și 304 pct.(9) Cod procedură civilă, recursul pârâtei va fi admis, iar sentința modificată, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței privind soluționarea excepțiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE N, cu sediul în P N, str. -. - nr. 4B, județul N, împotriva sentinței civile nr. 85 CA din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, A, G,
, și, toți cu sediul ales la CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE N, din P N, str. -. - nr. 4B, județul N și intimații-pârâți CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în B, Calea nr. 248, - sector 3 și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței privind soluționarea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, -a |
Red.-
Red. -
Tehnored. - - ex.3
30 iunie 2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
