Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 61/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 61/CA/2009
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Elisabeta Lazăr
Grefier - -
Pe se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.515/CA/01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat cu împuternicire la dosar pentru reclamanții intimați, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtei intimate S, din care un exemplar se comunică cu reprezentantul reclamanților intimați și concluzii scrise și punct de vedere din partea reclamanților intimați.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursurilor formulate în cauză ca nefondate și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate în concluziile scrise și punctul de vedere și expuse oral.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Sibiu la 24.06.2008, reclamanții, și, funcționari publici în cadrul Tribunalului Sibiu, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Sibiu și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea pârâților:
-să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15% începând cu iunie 2005 pentru reclamanții, precum și pentru începând cu 01.08.2007, începând cu 15.11.2007, începând cu 01.01.2008 și începând cu 06.05.2008 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor;
-drepturile solicitate să fie actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii acestora și până la data plății efective;
-să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;
-să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost emise o serie de acte normative menite să asigure persoanelor care gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 s-a stabilit în favoarea funcționarilor publici cu statut special un spor de confidențialitate de până la 15% din salariul de bază. De asemenea, prin art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 s-a stabilit în favoarea și a altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, al Administrației Președințiale, a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Integrării Europene, a Ministerului Economiei și Comerțului, a Consiliului Legislativ, un spor de confidențialitate în cuantum de până la 15%. Însăși dispozițiile nr.nr.OG137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevăd în art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor persoanelor din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențiale.
Reclamanții au mai invocat art.44 din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, potrivit cărora personalul auxiliar din departamentul economico-financiar și administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la nediscriminare.
Prin sentința nr.515/CA/2008 a Tribunalului Sibiu - Secția Contencios Administrativ s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și a Tribunalului Sibiu pentru cererea reclamanților privind obligarea la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă și a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis acțiunea reclamanților împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu, care au fost obligați să plătească acestora sporul de confidențialitate de 15% aplicat la salariul de bază diferențiat pentru fiecare reclamant conform perioadelor solicitate prin acțiune, actualizat cu rata inflației.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa fost obligată să efectueze mențiunile în carnetul de muncă al reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că potrivit legii Curtea de Apel Alba Iulia păstrează carnetele de muncă ale reclamanților, astfel încât pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Sibiu nu au calitate procesuală pasivă pentru obligarea la înscrierea în carnetele de muncă a sporului de confidențialitate.
În ce-l privește pe pârâtul Statul român - Ministerul Economiei și Finanțelor, între reclamanți și acesta nu există raport de serviciu, după cum nici între pârâți și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există raport de garanție sau subordonare, astfel că acesta nu are calitate procesuală pasivă în acțiunea reclamanților.
Pe fond s-a reținut că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul departamentului economico - financiar și administrativ al Tribunalului Sibiu, iar aceasta implică îndeplinirea unei obligații de confidențialitate asupra informațiilor la care au acces. Ministerul Justiției a emis Ordinul nr.1833/C/2008 în temeiul căruia pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa emis Decizia nr.364/05.08.2008, prin care li s-a acordat reclamanților sporul de confidențialitate de 15% începând cu 02.07.2008.
Însă reclamanții au dreptul la spor de confidențialitate și anterior acestei date, când au desfășurat activități și lucrări cu caracter confidențial, impuse prin art.45 din Legea nr.188/1999, art.44 din nr.387/2005. Reclamanții deși aveau obligația de confidențialitate, legea a prevăzut acordarea sporului de confidențialitate pe perioada anterioară Ordinului Ministerului Justiției numai anumitor categorii de funcționari publici, ceea ce constituie o discriminare nepermisă.
Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia invocând prevederile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă.
Astfel, pârâții susțin că instanța a depășit limitele puterii judecătorești și și-a arogat atribuții de legiferare atunci când a acordat reclamanților drepturi neprevăzute în actele normative în vigoare care reglementează salarizarea funcționarilor publici. Reclamanții au statut de funcționari publici ai instanțelor judecătorești și nu li se pot aplica prevederi ce reglementează salarizarea funcționarilor publici cu statut special din poliție, a cadrelor militare.
Instanța a interpretat și aplicat greșit legea, ignorând că reclamanților ca funcționari publici ai instanțelor judecătorești li s-a acordat dreptul la spor de confidențialitate abia în temeiul Legii nr.97/2008 de modificare a nr.OUG100/2007 prin introducerea art.902în Legea nr.567/2004. Cum textul legii nu menționa condițiile concrete de aplicare privind activitățile și personalul căruia i se acordă sporul, în temeiul art.15 alin.2 din nr.OG6/2007 a fost nevoie ca ordonatorul principal de credite Ministerul Justiției să emită Ordinul nr.1833/C/02.07.2008, dată de la care reclamanții aveau dreptul și au chiar beneficiat de spor de confidențialitate.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
Examinând legalitatea hotărârii prin prisma motivelor de recurs se apreciază recursul pârâților ca fondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții sunt funcționari publici ai instanțelor judecătorești.
Statutul acestora este reglementat de Legea nr.188/1999 și de prevederile Regulamentului de ordine interioară aprobat prin nr.387/2005.
Sub aspectul salarizării, reclamanților le sunt aplicabile prevederile nr.OG192/2004 pentru anul 2005, nr.OG2/2006 pentru anul 2006, nr.OG6/2007 pentru anul 2007 și nr.OG9/2008 pentru anul 2008.
Sub aspectul reglementării sporului de confidențialitate de 15% este de remarcat că în anul 2005 prin nr.OUG92/2004 sporul de confidențialitate este prevăzut în art.18 doar în favoarea categoriilor de funcționari publici indicați expres, după cum urmează:
Sporul de confidențialitate se acorda funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Prin nr.OG2/2006 aplicabilă funcționarilor publici pentru anul 2006 s-a prevăzut sporul de confidențialitate prin art.15 în aceleași condiții, extinzându-se aplicarea sporului și funcționarilor publici din Ministerul Integrării Europene.
Pentru anul 2007 nr.OG6/2007 reglementează în același fel sporul de confidențialitate prin art.15, iar pentru lunile ianuarie - februarie 2008 art.15 din nr.OG6/2007 modificată prin nr.OG9/2007 are aceleași prevederi.
Prin Legea nr.97/2007 de aprobare a nr.OUG100/2007 s-a introdus art.902în Legea nr.567/2004 în următorii termeni:
"Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiției, Institutului Național de Expertize Criminalistice, Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt salarizați potrivit dispozițiilor legale aplicabile acelorași categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii".
Legea face trimitere la prevederile art.63 alin.4 din Legea nr.317/2004, care la rândul ei face trimitere la salarizarea funcționarilor publici ai aparatului propriu al Parlamentului, reglementată la art.12 din Legea nr.53/1991 în forma:
"Salariații încadrați în funcții specifice din aparatul Camerei Deputaților sau al Senatului primesc lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de baza.
De sporul prevăzut la alin. (1) beneficiază și salariații încadrați în alte funcții decât cele specifice din aparatul celor doua Camere ale Parlamentului, care desfășoară activități sau realizează lucrări cu caracter confidențial, stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz."
Din studiul legislației de mai sus se poate reține că până la modificarea Legii nr.567/2004 prin Legea nr.97/2008 intrată în vigoare la 22.04.2008 sporul de confidențialitate nu a fost reglementat prin lege în favoarea categoriei de personal din care fac parte reclamnații.
Cum legea nu a stabilit condițiile concrete de acordare, se impunea ca în temeiul alin.2 al art.15 din nr.OG6/2007 modificată prin nr.OG9/2008 să se emită de către ordonatorul principal de credit - Ministerul Justiției - actul administrativ necesar pentru executarea legii.
Condițiile concrete de acordare (în sensul de a se stabili activitățile și lucrările cu caracter confidențial din cadrul instanțelor de judecată) au fost stabilite prin nr.1833/C/02.07.2008, dată de la care reclamanții au dreptul și au chiar beneficiat efectiv de spor de confidențialitate de 15% având în vedere că activitatea lor este prevăzută în anexa 1 ordinului.
Instanța de fond nu a avut temei legal atunci când a acordat sporul de confidențialitate reclamanților până la 02.07.2008, când de altfel pârâții l-au recunoscut și l-au și acordat reclamanților.
Prin urmare instanța de fond a interpretat și aplicat greșit legea atunci când a admis acțiunea reclamanților și a acordat acestora spor de confidențialitate anterior datei de 02.07.2008.
În ce privește argumentele reținute de instanță privind instituirea obligației de confidențialitate în sarcina reclamanților în temeiul art.45 din Legea nr.188/1999 și art.44 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin nr.387/2005 nu sunt fondate, întrucât obligația nu dă dreptul automat reclamanților în absența unei reglementări legale exprese, la plata unui spor de confidențialitate, fiind o obligație ce incumbă reclamanților în temeiul raporturilor de serviciu fără o remunerație suplimentară până în 02.07.2008.
Dispozițiile articolului 15 din ordonanțele anuale de salarizare și din celelalte legi speciale (Legea nr.444/2007 pentru polițiști, nr.OUG118/2006 pentru cadrele militare) prin care sporul a fost acordat nu pot fi extinse pentru alte categorii de funcționari publici, decât acelea menționate expres în textul legal, nici măcar fundamentat pe principiul non-discriminării.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr.819/03.07.2008 declarând neconstituționale prevederile art.1, 2 alin.3 și art.27 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
A proceda contrar înseamnă o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art.1 alin.4 din Constituție, ca și prevederilor art.61 (1) în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În consecință, instanța constatând incidența prevederilor art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă, va admite recursul conform art.312 alin.2 Cod pr.civilă și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamanților împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curții de Apel Alba Iulia și Tribunalului Sibiu pentru obligarea la acordarea sporului de confidențialitate, precum și capătul de cerere formulat de reclamanți și împotriva pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia pentru efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Este de subliniat că, deși Tribunalul Sibiu nu a declarat recurs împotriva hotărârii, recursul Ministerului Justiției în calitate de ordonator principal de credite se extinde ca efecte și asupra acțiunii îndreptată de reclamanți împotriva Tribunalului Sibiu, datorită imposibilității Tribunalului Sibiu care este doar coordonator terțiar de credite - de a efectua plăți către reclamanți cu acest titlu în lipsa acordului ordonatorului principal.
Având în vedere subordonarea administrativă a Tribunalului Sibiu față de Ministerul Justiției în ce privește salarizarea funcționarilor publici, se impune respingerea acțiunii și împotriva Tribunalului Sibiu în temeiul admiterii recursului Ministerului Justiției.
Se va păstra hotărârea în ce privește soluționarea excepției calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Tribunalului Sibiu pentru cererea reclamanților de efectuare a mențiunilor în carnetele de muncă și a lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
(continuarea deciziei civile nr.61/20.01.2009)
*
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.515/CA/01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu și în consecință:
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu.
Menține hotărârea în ce privește soluționarea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, Tribunalului Sibiu și Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./23.01.2008
Jud.fond -
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Marieta Florea, Elisabeta Lazăr
