Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 616/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE NR. 616/ Dosar nr-
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE împotriva sentinței civile nr.455/CA/02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 2008, când părțile au fost lipsă, în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 23 2008.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr.455/CA/2.06.2008 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ a fost respinsă excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Internelor și Reformei Administrative;a fost admisă excepția prescripție dreptului material la acțiune pentru perioada 07.02.2003 - 28.02.2005 și, in consecință, a fost respinsă acțiunea reclamanților, in contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Poliției Române Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului B pentru perioada 07.02.2003 - 28.02.2005 ca fiind prescrisă; a fost admisă in parte acțiunea formulată de reclamanții, in contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului B și, in consecință: au fost obligați pârâții să plătească reclamanților sumele de bani reprezentând valoarea normei de hrană 12B, sume actualizate in raport de indicele de inflație, astfel: reclamanților, începând cu data de 29.02.2005 și in continuare, cât timp reclamanții vor desfășura o activitate ce justifică norma de hrană 12B sau până la apariția unor dispoziții contrare, reclamantului, începând cu data de 29.02.2005 și până la data de 26.03.2008, reclamantului, începând cu data de 01.12.2006 și in continuare, cât timp reclamantul va desfășura o activitate ce justifică norma de hrană 12B sau până la apariția unor dispoziții contrare; au fost obligați pârâții să plătească reclamanților si dobânda legală aferentă sumelor datorate cu titlu de normă de hrană 12B; au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de câte 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:
Excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române sunt nefondate, respinse, aceștia fiind, față de dispozițiile. 218/2002, ordonatori principali și, respectiv, secundari de credite, Inspectoratul de Poliție al Județului B, in cadrul căruia își desfășoară activitatea reclamanta fiind ordonator terțiar, în subordinea celorlalți doi pârâți.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune este fondată față de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 (care prevăd un termen de 3 ani pentru introducerea acțiunii), de data introducerii acțiunii (29.02.2008) și data de la care se solicită norma de hrană 12B ( 07.02.2003), urmând a fi admisă excepția si respinsă acțiunea reclamanților cu privire la norma de hrană 12B, pentru perioada 07.02.2003 - 28.02.2005, ca fiind prescrisă. Deși reclamanții susțin că nu a operat prescripția având in vedere Hotărârea nr. 185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instanța de fond a constatat că această hotărâre nu are nicio legătură cu prezenta cauză și nici nu este de natură să suspende sau să întrerupă cursul prescripției.
Pe fond, acțiunea reclamanților pentru perioada neprescrisă este parțial fondată. Instanța a constatat că reclamanții au calitatea de funcționari publici cu statut special, respectiv agenți de poliție iar din cuprinsul adeverințelor eliberate de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B rezultă serviciile in cadrul cărora aceștia au lucrat începând cu data de 29.02.2005 sau ulterior acestei date (pentru reclamanții care la data de 29.02.2005 nu erau angajați in cadrul Inspectoratul de Poliție al Județului B). De asemenea, raportat la susținerile pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului B din întâmpinarea formulată, instanța a mai constatat că serviciile in cadrul cărora lucrează reclamanții fac parte din categoria celor care pot justifica acordarea normei de hrană 12B (respectiv dispecerat, arest, poliția de ordine publică, poliția transporturi ), întrucât reclamanții desfășoară o activitate in ture sau in schimburi, care presupune un efort suplimentar față de cel depus de ceilalți polițiști și pentru care necesită norma de hrană 12B fie pentru a face față acestui efort, fie pentru recuperare. Reclamanții, desfășoară și in prezent astfel de activități ce justifica norma de hrana 12B, în vreme ce reclamantul a desfășurat, potrivit adeverinței nr. 1826/22.05.2008 o astfel de activitate in perioada 29.02.2005-26.03.2008 dată de la care figurează in cadrul Postului de Poliție com..
De asemenea, reclamantul justifică suplimentul de hrană 12B începând cu data de 01.12.2006, dată de la care își desfășoară activitatea, potrivit adeverinței nr. 1823/22.05.2008 in cadrul Secției 1 Poliție - Siguranță și patrulare, făcând parte din categoria care poate beneficia de norma de hrană in discuție.
Cu privire la cererea reclamanților de a fi obligați pârâții la plata in continuare a normei de hrană 12B, instanța de fond, față de refuzul pârâților de a acorda până in prezent această normă, a apreciat ca fondată cererea acelor reclamanți care desfășoară o activitate care justifică acest supliment și atâta timp cât vor desfășura o astfel de activitate sau până la apariția unor dispoziții contrare, respectiv reclamanții, și.
Raportat acestor considerente, instanța de fond a admis in parte acțiunea formulată de reclamanții, in contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului B; a obligat pârâții să plătească reclamanților sumele de bani reprezentând valoarea normei de hrană 12B, astfel: reclamanților, începând cu data de 29.02.2005 și in continuare, cât timp reclamanții vor desfășura o activitate ce justifică norma de hrană 12B sau până la apariția unor dispoziții contrare, reclamantului, începând cu data de 29.02.2005 și până la data de 26.03.2008, reclamantului, începând cu data de 01.12.2006 și in continuare, cât timp reclamantul va desfășura o activitate ce justifică norma de hrană 12B sau până la apariția unor dispoziții contrare.
Sumele datorate de pârâți cu titlu de normă de hrană vor fi actualizate în raport cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective, având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
De asemenea, au fost obligați pârâții și la plata dobânzii legale aferente, începând cu data scadenței și până la data plății efective, conform art. 1084 Cod Civil, dobânda reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a lipsirii reclamanților de sumele reprezentând norma de hrană.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod Procedură Civilă, au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată, constând in taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva sentinței primei instanțe au declarat recurs pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române, iar în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană juridică fără calitate procesuală pasivă, deoarece drepturile salariale ale reclamantei sunt achitate de Inspectoratul de poliție al Județului B care are personalitate juridică și raporturile de serviciu ale reclamantei sunt încheiate cu acesta.
Pe fondul cauzei se arată că Norma nr. 12"B"este un supliment care se acordă pentru eforturi deosebite sau în situații speciale mai multor categorii de personal printre care și polițiștii care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratului general al Poliției Române astfel că inspectoratele județene de poliție nu fac parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al poliției Române.
Se mai arată că în mod greșit prima instanță a acordat reclamanților sumele actualizate cu rata inflației la care a adugat și dobânda legală.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, raportat la sentința atacată și la motivele de recurs invocate de recurent, precum și din prisma dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă, se constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și de drept dedusă judecății pronunțând o sentință legală și temeinică.
Susținerile recurenților din motivele de recurs cu privire la lipsa calității procesuale pasive sunt nefondate și neîntemeiate, excepția fiind soluționată în mod corect de către prima instanță. Recurenții sunt ordonatori principali de credite care au sarcina de a aviza bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor subordonate. În această calitate recurenții au obligația de a asigura angajatorului resursele necesare în vederea efectuării plăților restante către reclamanți, trebuind să aibă în vedere, la elaborarea proiectului de buget, și aceste sume cuprinse în hotărârile judecătorești.
Pe fondul cauzei se constată că susținerile reclamanților sunt de asemenea nefondate și neîntemeiate.
Conform art. 1 din nr.HG 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplică statutul polițistului beneficiază pentru perioada în care se află în activitate de o alocație de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice, diferențiate pe categorii, care constituie norme de hrană. Se poate reține în aceste condiții că alocația de hrană nu se acordă, cum greșit susține recurentul numai personalului din structura Inspectoratului general al poliției Române, ci personalului care aparține tuturor structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cu condiția ca acesta să se afle în activitate și să i se aplice Statutul polițistului, or, în speță aceste condiții sunt îndeplinite de către reclamanți.
Se mai poate reține că susținerile recurentului potrivit cărora reclamanții nu pot beneficia de dreptul pretins sunt de asemenea nefondate și neîntemeiate. Conform Anexei la HG nr. 65/2003 și a adresei nr.-/12.01.2007 emisă de Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de, norma de hrană 12 "B" se acordă, printre alte situații și personalului căruia i se aplică Statutul polițistului și care execută activitatea la dispecerat, arest, poliția de ordine publică, poliția transporturi, în schimburi.
Conform adeverințelor de la dosar, rezultă că reclamanții desfășoară aceste activități, iar reclamantul numai până la data de 26.03.2008. Astfel, se poate constata că pretențiile reclamanților sunt întemeiate și în mod corect au fost apreciate de către prima instanță prin admiterea în parte a acțiunii.
De asemenea, prima instanță în mod corect a obligat pârâții la plata dobânzilor legale aferente debitului principal la dat plății efective a acestuia, deoarece, dobânzile sunt daune interese moratorii și reflectă prejudiciul suferit ca urmare a neexecutării la termen a obligației de plată a unei sume de bani.
Creditorul nu este obligat să facă dovada că prin întârzierea la executare i s-a cauzat un prejudiciu în cazul obligației de a da o sumă de bani, întrucât lipsa de folosință a sumei provoacă creditorului un prejudiciu constând în cuantumul dobânzilor legale datorate pe perioada întârzierii la executare.
Deci, dobânzile sunt datorate din momentul scadenței fiecărei sume lunare și până la plata efectivă a acesteia.
sumei cu rata inflației reprezintă un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv suferit, în vreme ce dobânda legală reprezintă beneficiul nerealizat. Actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești, în vreme ce dobânda este prețul lipsei de folosință.
Ca atare, actualizarea este o formă de intervenție legală asupra creanței care se produce de drept iar dobânzile, ca daune interese moratorii, reflectă prejudiciul suferit ca urmare a neexecutării la termen a obligației de plată a unei sume de bani. Astfel, în mod corect prima instanță a dispus în baza art.1082 - 1084 cod civil actualizarea sumelor reprezentând prima de concediu cu rata inflației și de asemenea corect a dispus acordarea și a dobânzilor legale calculate până la plata efectivă a sumelor.
Față de aceste considerente Curtea va respinge recursul pârâtei, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr.455/CA/02.06.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 30.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. 3.10.2008/dact.VP 10.10.2008/2 ex
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
