Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 66/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE
DOSAR NR- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.66
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Florentina Dinu
JUDECĂTOR 2: Elena Chirica
JUDECĂTOR 3: Florentina Preda
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtele-chemate în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, sector 5,-, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D cu sediul în, Calea Domnească, nr.166, județul D și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, Sector 5 împotriva sentinței nr.1361/09.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu i, G, OG, A, G, G, G, G, G, G, G, C,
- 2 -
, G, G, C, G, G, G, G, G, OG,
, A,
- 3 -
, G, toți prin reprezentant legal cu domiciliul ales în comuna, M, nr. 1, Cod poștal -, Județ D și intimații - pârâți PENITENCIARUL MĂRGINENI cu sediul în comuna, M, nr. 1, Cod poștal -, Județ D și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR - B, sector 2, nr. 47.
Cererea de recurs formulată de recurentul-pârât Ministerul Justiției este netimbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, astfel cum s-a dispus prin rezoluție administrativă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că prin intermediul serviciului registratură al instanței intimatul - pârât PENITENCIARUL MĂRGINENI și intimata-reclamantă au depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.1361 din 9 octombrie 2007, Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului d e Justiție, formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor și a admis cererea formulată de reclamantii, G, OG, A
- 4 -
, G, G,
, G, G, G, G, G, C, G, G, C, G, G, G, G, G, OG,
- 5 -
,
, A, G, toți prin reprezentant legal cu domiciliul ales în comuna, M, nr. 1, cod poștal -, județ.
Prin aceeași hotărâre a obligat pârâții Administrația Natională a Penitenciarelor, PENITENCIARUL MĂRGINENI și pârâtul chemat în garanție Ministerul Justitiei să plătească lor primele de concediu pentru anii 2004,2005,2006, în raport de perioada lucrată de fiecare reclamant în cadrul instituției pârâților, sume egale cu salariul de bază din luna anterioară fiecărei prime, până la data plății efective și pe pârâtul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale solicitate de.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dreptul lor în calitatea lor de funcționari în cadrul aparatului de specialitate a Administrației Naționale a Penitenciarelor- Grupa, la plata primelor de concediu este reglementat de dispozițiile art. 34 alin. 1 lit. f din Legea nr. 293/2004, dispoziții care prevăd că funcționarul public din sistemul administrației penitenciarelor are dreptul la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu și împrejurarea că aceste dispoziții au fost suspendate pe perioada solicitată 2004-2006, prin art.9 alin. 7 din Legea 507/2003, art.8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004 și art. 5 alin. 5 din legea nr. 379/2005, ale bugetului de stat pe anii 2004-2006, nu echivalează cu însăși înlăturarea dreptului.
Totodată se reține prin hotărâre că dispozițiile legilor bugetului de stat prin care s-a suspendat exercițiul dreptului la primele de concediu, a întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune și este întemeiată și cererea lor privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, având în vedere că valoarea acestora nu mai este aceeași în prezent, datorită devalorizării leului survenită între timp, considerente pentru care a admis acțiunea.
Prin aceeași hotărâre, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor în raport de prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002, aprobată prin Legea nr. 389/2004, pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titlu executoriu,
- 6 -
ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare și potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 elaborează proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și proiectele de rectificare a acestor bugete, asigurînd fondurile necesare acestor instituții și a admis cererea de chemare în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor și a Ministerului Justiției.
Impotriva sentinței au declarat recurs pârâții chemați în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
In recursul formulat, Ministerul Economiei și Finanțelor, critică sentința primei instanțe, pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, deoarece rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și potrivit Legii nr. 500/2002, privind finanțele publice, nici o cheltuială nu poate fi angajata, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și în condițiile în care recurentului îi revine obligația de a se încadra în cheltuielile stabilite de către legiuitor, plata primelor de concediu apare a fi imposibil de efectuat ca urmare a suspendării aplicării dispozițiilor legale referitoare la acordarea acestor drepturi în perioada 2001-2006, Guvernul fiind cel răspunzator de realizarea prevederilor bugetare și repartizarea către ordonatorii principali de credite a sumelor de la bugetul de stat, conform destinației bugetare.
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.8 și 9 pr.civilă, solicită admiterea recursului potrivit motivelor de recurs.
In recursul declarat, Ministerul Justiției critică sentința primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece ordonator secundar de credite este Administrația Națională a Penitenciarelor potrivit art. 20 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 și art. 2 alin. 4 din Legea nr. 293/2004, iar recurentul în calitatea sa de ordonator principal de credite are doar rolul de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile aflate în subordinea sa și după ce creditele bugetare au fost aprobate de către Ministerul Finanțelor Publice, el repartizează creditele instituțiilor publice din subordinea sa, acesta stabilind prioritățile în utilizarea acestor fonduri, astfel încât greșit prin sentință a fost obligat să răspundă în calitate de ordonator principal de credite pentru neplata primelor de concediu pentru anii 2004-2006.
Arată recurentul prin al doilea motiv de recurs că, i sunt încadrați ca funcționari publici cu statut special prin Legea nr. 293/2004 și dreptul lor la plata primelor de concediu prevăzut de art. 33 alin. 2 din acest act normativ a fost suspendat prin legile bugetului de stat pe perioada 2001-2006, situație în care dreptul lor la prima de concediu nu a fost niciodată scadent, ipoteză în care plata lui putea fi făcută numai dacă legea instituia o asemenea obligație, astfel că pe perioada suspendării, dispozițiile referitoare la plata primei de concediu, nu-și produc efectele, considerente pentru care solicită în temeiul art. 304 pct.9, coroborat cu art. 312 pr.civila, admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției.
- 7 -
Curtea, examinând sentința, prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:
In ce privește recursul declarat de Ministerul Justiției, recurentul nu a timbrat recursul cu taxa judiciară de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și
Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 privind timbru judiciar, deși i s-a pus în vedere prin citația pentru termenul de judecată din 23 ianuarie 2008, aflată la fila 23 dosar recurs, astfel că în temeiul acestor dispoziții, Curtea va anula pentru netimbrare recursul.
In ce privește recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, criticile aduse sentinței de recurent, că greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, că greșit s-a admis cererea de chemare în garanție a sa și că Guvernul este cel care este răspunzator de realizarea prevederilor bugetare de repartizarea către ordonatorii de credite a sumelor de la bugetul de stat, sunt nefondate.
Ministerul Economiei și Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind ordonator principal de credite și potrivit prev. art. 2 din OG nr. 22/30 ianuarie 2002 aprobată prin Legea nr. 389/2004, pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titlu executoriu, ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii pentru asigurarea sumelor necesare plății acestor obligații în bugetele proprii și ale instituțiilor publice din subordine și potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 elaborează proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum și proiectele de rectificare a acestor bugete, asigurând fondurile necesare acestor instituții și față de aceste prevederi legale, rezultă că recurentul are calitate procesuală pasivă și corect și legal a fost respinsă exceptia prin sentinta recurată și admisă cererea de chemare în garanție.
Așa fiind, pentru aceste considerente, recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod pr.civila, va fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau de modificare din cele prevăzute de art. 304 Cod pr.civila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, sector 5,-, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D cu sediul în, Calea Domnească, nr.166, județul Dâmbovita, împotriva sentinței nr.1361 din9 octombrie 2007 pronuntată de Tribunalul Dâmbovita-Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și anulează pentru netimbrare recursul Ministerului Justiției, declarat împotriva aceleași sentințe, în contradictoriu cu intimații-,
,
- 8 -
, G, G, G, G, G, G, G, G, C, G, G, C, G, G, G, G,
- 9 -
, G, OG,
,
, A, G, toți prin reprezentant legal cu domiciliul ales în comuna, M, nr. 1, cod poștal -, județ.
Irevocabilă.
Pronuntată în ședintă publică azi, 23 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GRFEIER,
red.EC/HV
2 ex./25.01.2008
fd. Trib. Dâmbovita -
fd.
Operator de date cu caracter personal
numar notificare 3120
Președinte:Florentina DinuJudecători:Florentina Dinu, Elena Chirica, Florentina Preda