Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 683/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 683/R/CA/2009
Ședința publică de la 19 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Marieta
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții G, -, A, și împotriva sentinței civile nr. 608/CA/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE. REPREZ. PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOS, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI H și CONSILIUL NAȚIONAL AL DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este motivat, recurenții solicită judecarea cauzei în lipsă și intimatul MIRA depune întâmpinare și solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, având în vedere și cererile formulate de părți în baza art. 242 alin 2 Cod procedură civilă de judecare a cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului în contencios de față,
Prin acțiunea în contencios administrativ, înregistrată în dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara reclamanții A, G, -, și - au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții MIRA și IPJ H să se dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata sporului pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în procent de 12% din salariul de bază neachitat, începând cu 3.02.2006, actualizat cu rata inflației, până la plata efectivă.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt funcționari cu statut special - ofițeri și agenți de poliție - ai cu atribuții de cercetare penală și cu drept de acces la informațiile clasificate, iar prin OG19/2006 în vigoare de la 3.02.2006 la art. 3 al. 1, se acordă un spor pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate pentru cadrele militare, dar având în vedere că în preambulul ordonanței sunt menționați și polițiștii - aceștia trebuie să beneficieze de spor de confidențialitate și în perioada anului 2006, până la aprobarea prin Legea 444/2006 a Ordonanței 10/2007 - dată de la care li s-a recunoscut acest spor.
Reclamanții susțin că prevederile OG 19/2006 sunt discriminatorii, deoarece polițiștii menționați în acțiune au aceleași obligații de păstrare a confidențialității ca și cadrele militare, însă prin ordonanță, sporul a fost acordat doar acestora din urmă.
În drept s-au invocat prevederile art. 3 al. 1 din OG19/2006.
Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ - prin sentința nr. 608/CA/10 03 2009 respins acțiunea reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari publici cu statut special, angajați ai H. Din interpretarea art. 3 al.1 din OG 19/2006 sporul este prevăzut doar pentru cadrele militare, nu și polițiștilor, iar ulterior deși a fost prevăzut prin Legea 444/2007, acordarea sporului putea fi făcută numai după reglementarea prin ordinul ministrului. Ori reclamanții beneficiază de spor din momentul obținerii certificatului de securitate, conform art. 5 teza I și II din S/629/2008.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții, A, G, -, și - solicitând a se dispune modificarea în tot a hotărârii în sensul de a se admite acțiunea reclamanților.
În motivarea recursului se susține că instanța a aplicat greșit prevederile OG 19/2006 în vigoare de la 3.02.2006 care la art. 3 al. 1, acordă un spor pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate pentru cadrele militare, dar având în vedere că în preambulul ordonanței sunt menționați și polițiștii - aceștia trebuie să beneficieze de spor de confidențialitate și în perioada anului 2006.
Reclamanții susțin că prevederile OG 19/2006 sunt discriminatorii, deoarece polițiștii menționați în acțiune au aceleași obligații de păstrare a confidențialității ca și cadrele militare, însă prin ordonanță, sporul a fost acordat doar acestora din urmă,având loc o discriminare directă care trebuie analizată în funcție de natura muncii prestate și nu în funcție de categoria socio-profesională,în acord cu Protocolul adițional nr.12 la CEDO,art.14 din CEDO,cu art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,art.2 pct.2 din Convenția 111privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă.
Recursul este motivat în drept pe prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru, conform art. 15 lit. "a" din Legea nr. 146/1997.
Prin întâmpinare pârâții intimați IPJ H și A solicită respingerea recursului susținând că instanța de fond a interpretat corect prevederile ordonanței, cât și de Legea 444/2006 de aprobare a ordonanței, acordarea sporului fiind condiționată de obținerea certificatului pentru fiecare dintre reclamanți. Ori reclamanții beneficiază de spor din momentul obținerii certificatului de securitate, conform art. 5 teza I și II din S/629/2008.
Recursul reclamanților este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 3 al. 1 din OG19/2006 "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din Ministerul Apărării Naționale beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază."
OG 19/2006 intrată în vigoare la 3.02.2006 a prevăzut la art. 3 al. 1 acordarea unui spor de confidențialitate de până la 15 % doar pentru cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din și numai în funcție de certificatul /aviz de securitate obținut.
Abia începând cu ianuarie 2007, prin Legea 444/2006 de aprobare a ordonanței acest spor a fost acordat și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice, de ordine publică și siguranță națională. Potrivit art.3 alin.3 al ordonanței modificată prin lege " Unitățile, categoriile de personal, condițiile de acordare și cuantumul sporului de confidențialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională."
Legea nu produce efecte retroactiv,iar pentru aplicarea sa este necesar ca prin ordinul ministrului să se concretizeze condițiile de acordare în sensul celor dispuse prin alineatul 3 al art.3 mai sus citat. Reclamanții beneficiază de spor din momentul obținerii certificatului de securitate, conform art. 5 teza I și II din S/629/2008.
Sub raportul discriminării, argumentele reținute de instanța de fond sunt întemeiate, deoarece pentru a se constata existența unei discriminări care să încalce prevederile legale invocate precum și art.14 din CEDO și Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului trebuie să se constate o diferențiere de tratament în situații identice și comparabile. Ori, în cauză nu se poate constata existența unei similitudini între situația reclamanților și cea a cadrelor militare, deoarece salarizarea acestora, atribuțiile și responsabilitățile lor sunt reglementate prin norme legale diferite.
Potrivit art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale "Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție, trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație".
Potrivit art.1 din OG nr.137/2000 prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice.
Unul dintre drepturile fundamentale este și dreptul la muncă, la un salariu egal pentru muncă egală, consacrat de art.41 din Constituția României cât și de Codul muncii.
Instanța de fond a considerat corect că funcționarii publici cu statut special nu sunt discriminați prin prevederile art. 3 alin. 1 din OG 19/2006,care nu pot fi extinse la o altă categorie de personal decât cea a cadrelor militare din prevăzută expres și limitativ în Ordonanță.
Conform Deciziei Curții Constituționale 819/3.07.2008 instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Sporul în litigiu poate fi acordat și a fost acordat de pârâți reclamanților abia de la data când norma juridică în mod expres l-a acordat și categoriei din care fac parte reclamanții - funcționari publici cu statut special din instituțiile publice de ordine publică și cu îndeplinirea condiției ca aceștia să dețină certificatul / avizul de securitate în condițiile concretizate prin Ordinul nr. S/629/2008.
În consecință reclamanților nu li se cuvine sporul de confidențialitate pe perioada 3.02.2006 - până la intrarea în vigoare a Legii 444/2006, justificat de o pretinsă discriminare între categoria funcționarilor publici din și cea a cadrelor militare din, iar începând cu această dată, li se cuvine doar în măsura în care dețin certificatul de securitate pretins de ordin. Pârâții au recunoscut aceste ultime pretenții ale reclamanților, pe cale amiabilă, punându-le efectiv în aplicare de la data obținerii certificatului de securitate pentru fiecare reclamant.
Concluzionând, se apreciază că în speță nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de fond interpretând corect legea, astfel că potrivit art. 312 al. 1 Cod procedură civilă se va respinge recursul reclamanților ca nefondat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții G și alții împotriva sentinței civile nr. 608/CA/10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 Mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. 2 ex/ 21 Mai 2009
Jud. fond:
Președinte:Marius Ionel IonescuJudecători:Marius Ionel Ionescu, Ștefan Făt, Marieta
