Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 7/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR:--05.11.2007
DECIZIA CIVILĂ NR.7
Ședința publică din 17.01.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții, și, împotriva sentinței civile nr.39/7.09.2007, pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr.-, reclamanți în contradictoriu cu pârâții intimați Parchetul de pe lângă B, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței,reclamanții recurenți au depus practică judiciară, iar pârâtul intimat Parchetul de pe lângă Bad epus întâmpinare.
Constatând că la dosar au fost formulate cereri de judecată în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr- reclamanții, G, G, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să oblige pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice la plata contravalorii tichetelor de masă și a tichetelor cadou pe perioada 2004 -2007.
Prin încheierea nr. 27/PI/04.04.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr- s-a dispus trimiterea cauzei spre soluționarea la Tribunalul C-S, unde s-a înregistrat sub nr. 645/30/19.04.2007.
Tribunalul C-S, prin încheierea de ședință publică din 18.05.2007 a constatat că fac parte din personalul contractual angajat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș următorii reclamanți:, și a mai constatat că numai aceștia pot fi judecați în completul constituit pentru litigii de muncă și asigurări sociale, motiv pentru care, în temeiul art.165 Cod procedură civilă, a fost dispusă disjungerea cauzei și formarea unui dosar nou pentru personalul contractual.
Reclamanții, în susținerea cererii lor invocă dispozițiile art.1 alin.2 din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, arătând că aceste prevederi stabilesc dreptul de a beneficia de aceste tichete pentru toți salariații care fac parte din sectorul bugetar și că acestea nu au fost acordate pentru că pârâții nu au întreprins demersurile legale necesare pentru a obține fondurile de la bugetul de stat pentru acordarea tichetelor de masă conform prevederilor în vigoare.
Prin întâmpinare, pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată arătând în prealabil că cererea reclamanților funcționari publici se încadrează în sfera de reglementare a dispozițiilor Legii nr.188/1999 republicată privind statutul funcționarilor publici și a prevederilor ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială a funcționarilor publici.
Pe fond, învederează faptul că potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 din Legea 142/1998, nu se stabilește în sarcina autorităților publice pârâte o obligație, ci doar o posibilitate care se poate realiza sau nu în funcție de dispozițiile Legii privind bugetul de stat.
Faptul că în anumite instituții bugetare au fost acordate tichete de masă, nu este relevant, întrucât bugetul fiecărei instituții este stabilit în funcție de nevoile specifice și de tipul de activități pe care aceasta o desfășoară.
În consecință, apreciază că solicitarea reclamanților, atât în ce privește acordarea tichetelor de masă cât și a tichetelor cadou este nelegală, deoarece această obligație nu este întemeiată și nu se justifică.
Prin sentința civilă nr.39 din 7 septembrie 2007 pronunțată în dosar nr.-, Tribunalul C-S a respins acțiunea formulată de reclamanții, G, G, împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea soluției pronunțare, prima instanță a reținut următoarele:
Acțiunea formulată de reclamanți se întemeiază pe dispozițiile art.1 din Legea nr.142/1998 respectiv "Tichete de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori și ale art.1 din Legea nr.193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și tichetelor de creșă "Societățile comerciale, societățile și companiile naționale, instituțiile din sectorul bugetar, unitățile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă pot utiliza bilete de valoarea sub forma "tichetelor cadou și a tichetelor de creșă", acestea acordându-se în limita prevederilor bugetului de stat, în speță.
Din economia textelor menționate că atât tichetele de masă cât și tichetele cadou și de creșă, pot fi acordate doar în limita bugetelor de stat.
Se constată că potrivit art. 40 din Legea 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 se stabilește că "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare integral din venituri proprii, înființată pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot acorda sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Aceeași situație se regăsește și în ceea ce privește bugetul de stat pe anul 2006.
În conformitate cu dispozițiile art.3 din OUG nr.88/2006 "instituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite prin Legea privind finanțele publice nr.500/2002, cu modificările ulterioare, și prin Legea privind finanțele publice locale nr.273/2006, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din bugetul de stat, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii nu se acordă tichete de masă în anul 2007".
Așadar, rezultă foarte clar că acordarea tichetelor de masă pentru personalul contractual, angajat în cadrul pârâților Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nu este posibilă, deoarece o serie de dispoziții legale ce au fost și încă mai sunt în vigoare nu permit acest lucru, reglementând în mod categoric posibilitatea prevăzută de art. 1 alin 1 din Legea nr. 142/1998.
Mai mult, din analiza art.1 alin.1 din Legea 142/1998 și ale art. 1 din Legea nr.193/2006, reiese foarte clar că în sarcina autorităților nu a fost stabilită o obligație pentru acordarea tichetelor de masă, ci doar o posibilitate care se poate realiza sau nu în funcție de prevederile Legii bugetului de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, G, G, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se invocă în esență următoarele:
Prin dispozițiile art.1 alin.1 din Legea 142/1998 se prevede că instituțiile bugetare trebuie să aloce sume pentru acordarea tichetelor de masă personalului încadrat în muncă pe baza contractului de muncă.
Art.1 din Legea 193/2006 prevede faptul că instituțiile din sectorul bugetar și celelalte persoane juridice care încadrează personal pe baza contractului individual de muncă pot utiliza bilete de valoarea sub forma tichetelor de masă sau a tichetelor cadou.
Aceste dispoziții legale nu fac nici un fel de distincție în raport de persoana juridică debitoare a acestor tichete, dimpotrivă se menționează expres că sunt obligate să asigure tichete de masă și tichete cadou toate persoanele juridice care încadrează personal pe baza contractului individual de muncă: societăți comerciale, regii autonome, instituții publice din sectorul bugetar,etc.
Conform dispozițiilor constituționale din art. 41 alin 2 - Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, care includ ca măsuri de protecție și alocații individuale de hrană.
Acordarea tichetelor de masă nu este condiționată de cuprinderea unor sume necesare în bugetul anual al instituțiilor publice.
Mai arată că, potrivit art.1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale: "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Astfel, dreptul reclamanților la tichete de masă și tichete cadou, este un drept de creanță, deci prin urmare, este un bun în sensul art.1 din Protocolul Adițional la Convenția.F și o speranță legitimă, care este protejată de acest protocol.
Totodată având în vedere că din anul 1998 de când a apărut Legea nr. 142 nu au beneficiat de tichete de masă, consideră că acest drept tinde să fie lipsit de conținut, iar pentru această îngrădire pârâții care au depus întâmpinare nu au justificat nici o cauză de utilitate publică.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Se susține că acordarea tichetelor de masă se poate face numai către persoanele angajate prin încheierea unui contract individual de muncă, ceea ce face imposibilă plata unor astfel de alocații individuale de hrană către recurenții-reclamanți, având în vedere calitatea acestora de personal auxiliar de specialitate, fiind în mod clar exclusă încheierea unui contract de muncă între unitatea angajatoare și recurenții-reclamanți.
Mai mult, chiar și personalului contractual bugetar aceste tichete de masă îi sunt acordate în limita prevederilor bugetului de stat, întrucât dispozițiile art.1 alin.2 din același act normativ precizează că "Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".
Din analiza textului de lege invocat reiese cu claritate faptul că nu se stabilește în sarcina autorităților publice pârâte o obligație, ci doar o posibilitate care se poate realiza sau nu în funcție de dispozițiile Legii privind bugetul de stat, având în vedere că Ministerul Public este o instituție publică care nu are buget propriu, ci depinde de bugetul de stat.
Ca atare, pentru anul 2005 acordarea tichetelor de masă chiar și personalului contractual bugetar nu a fost posibilă, având în vedere faptul că în conformitate cu dispozițiile art.40 din legea 511/2004 - a bugetului de stat pe anul 2005 "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație."
Aceeași situație se regăsește și în ceea ce privește bugetul de stat pe anul 2006, Ministerul Finanțelor Publice neaprobând sumele necesare acordării tichetelor de masă.
Nu se dovedește a fi relevantă nici împrejurarea că tichetele de masă au fost acordate de către alte unități bugetare, întrucât fiecărei instituții bugetul este stabilit în funcție de nevoile specifice și de tipul activității pe care acesta o desfășoară, iar faptul că bugetul unora dintre aceste instituții publice prevede în mod expres anumite sume pentru acordarea acestor alocații de hrană, în timp ce bugetul altora - așa cum este cazul parchetelor - nu prevede nimic în acest sens, rezultă că acest fapt nu poate fi considerat ca fiind discriminatoriu.
În baza normei constituționale prevăzute de art.41 al.2 privind dreptul la protecția sociala a muncii și măsurile de protecție vizând inclusiv alocații individuale de hrana, legiuitorul parlamentar a elaborat Lg.nr.142/1998, unde la art.1 al.1 se statuează " salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator", iar la alin.2 al aceluiași articol se arată că, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Apoi, Lg.nr.193/2006, prevede la: art.1, societățile comerciale, regiile autonome, societățile și companiile naționale, instituțiile din sectorul bugetar, unitățile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum și persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou și a tichetelor de creșă; art.2 al.1, tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate, precum și pentru cheltuieli sociale; al.2 angajații care beneficiază de tichetele cadou pot beneficia și de tichetele de creșă.
Totodată, disp.art.3 si art.4 din Lg.nr.193/2006, statuează ă, tichetele de creșă se acordă angajaților din cadrul unităților prevăzute la art. 1, la cererea unuia dintre părinți și în limita prevederilor bugetului de stat în cazul unităților din sectorul bugetar, însă, acelor angajați care nu beneficiază de concediu și de indemnizația acordată pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.
Probele atestă faptul că reclamanții sunt angajați ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, făcând parte din categoria funcționarilor publici, Parchetul T fiind o instituție bugetară, făcând parte din sectorul bugetar, datorită finanțării de la bugetul de stat, împrejurare față de care și reclamanții aveau și au în continuare dreptul să primească o alocație individuală de hrană lunară sub forma unor tichete de masă așa cum acestea sunt stabilite prin Lg.nr.142/1998 si Lg.nr.193/2006, acte normative emise în executarea normei juridice prevăzuta de art.41 al.2 din Constituția României, deoarece, prin încasarea unor asemenea alocații se asigură reclamanților o protecție privind securitatea muncii, constând în posibilitatea de a-si asigura zilnic hrana la locul de muncă, în situația în care angajatorul nu poate oferi condiții în vederea asigurării hranei zilnice la locul de muncă.
Mai mult, reclamanții au dreptul și la încasarea unor bilete de valoare sub forma tichetelor cadou, întrucât, acordarea acestor tichete reprezintă tot o formă de protecție socială a salariatului și se înscrie în categoria de situații specifice definită de art.41 al.2 din Constituția României și a cheltuielilor sociale prevăzute de art.2 din Lg.nr.193/2006, în considerarea faptului că aceste tichete au drept scop, compensarea salariatului pentru activitatea desfășurată în anumite perioade în vederea acoperirii unor cheltuieli suplimentare cu ocazia unor sărbători tradiționale sau a celor specifice domeniului de activitate.
Împrejurarea că actele normative speciale, prevăd posibilitatea acordării tichetelor de masă și cadou fără a stabilii în sarcina angajatorului obligativitatea acordării acestora, precum și faptul că sumele necesare nu au fost cuprinse în bugetul ordonatorului principal de credite, este irelevantă în pricină, deoarece acordarea tichetelor în cauză, reprezintă un drept ce decurge din lege, iar pârâții angajatori, aveau obligația la conturarea bugetului să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în vederea acordării acestor drepturi chiar de la data intrării în vigoare a Lg.nr.142/1998 și Lg.nr.193/2006.
În același timp, art.2 pct.1 din Declarația Universala a Drepturilor Omului este apărătorul oricăror discriminări, iar la art.14 din această normă internațională, se interzice orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate, în speță sectorul bugetar.
În plan intern, art.5 din CM, interzice discriminarea directă sau indirectă față de un salariat în cadrul relațiilor de muncă, iar la art.1 al.1 din OG nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede că "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de naționalitate, etnie, limbă religie, categorie socială ori apartenența la o categorie defavorizatoare, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul public, economic, social, cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Totodată, alin.2 al art.2 din același act normativ stabilește că "sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane pe baza criteriilor prevăzute de al.1 față de alte persoane în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere sunt adecvate si necesare.
Prin neacordarea tichetelor de masă și cadou funcționarilor publici din cadrul Tribunalului Timiș, se creează un tratament diferențiat, discriminatoriu și această măsură nu poate fi apreciată că ar avea un scop legitim atâta timp cât prin ea nu se realizează o îmbunătățire a salarizării, iar respectiva categorie profesională este plasată într-o situație discriminatorie față de alte categorii profesionale, între care și funcționarii publici și personal contractual din alte segmente ale sectorului bugetar.
Drept urmare, având în vedere dispozițiile art.1 din Lg.nr.142/1998, art.1 și urm. din Lg.nr.193/2006, art.41 al.2, art.53 din Constituția României, art.5 din CM, art.14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, raportat la art.1,art.8, art.10 și art.18 din Lg.nr.554/2004 acțiunea se impunea a fi admisă, iar creanța actualizată în condițiile art.1084 Cod civil,motiv pentru care, Curtea urmează ca în baza art. 304 pct.9 și 312 alin1 Cod procedură civilă, să admită recursul de față și să modifice sentința atacată în sensul că să admită acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă B, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Ministerul Finanțelor Publice și să oblige pârâții față de reclamanți, la plata drepturilor bănești reprezentând contravaloarea tichetelor de masă aferent perioadei 2004-2007 și contravaloarea tichetelor cadou aferent anului 2006, reactualizate cu indicele de inflație la data efectuării plăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanții, și, împotriva sentinței civile nr.39/7.09.2007, pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr.-.
Modifică sentința atacată în sensul că admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă B, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Ministerul Finanțelor Publice.
Obligă pârâții față de reclamanți, la plata drepturilor bănești reprezentând contravaloarea tichetelor de masă aferent perioadei 2004-2007 și contravaloarea tichetelor cadou aferent anului 2006, reactualizate cu indicele de inflație la data efectuării plăților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 17.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
Red./02.02.2008
Tehnored. //08.02.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul C S - judecător.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru
