Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 716/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 716/2008
Ședința publică din data de 19 MARTIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Simona Szabo
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M împotriva sentinței civile nr. 3703/28.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu reclamanta și cu pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, ARHIVELE NAȚIONALE și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici - Legea nr. 188/1999.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2.proc.civ. La data de 07.03.2008 pârâta Arhivele Naționale a depus o cerere prin care solicită comunicarea motivelor de recurs.
Asupra cererii de comunicare a motivelor de recurs depusă de pârâta Arhivele Naționale la data de 07.03.2008, Curtea apreciază că această cerere nu este întemeiată, raportat la data îndeplinirii procedurii de citare, motiv pentru care o respinge.
urtea de Apel, după deliberare, apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza se află în stare de judecată, declară închise dezbaterile în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3.703 din data de 28.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșa fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, ARHIVELE NAȚIONALE B, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M și, în consecință, a fost obligată pârâta să achite reclamantei drepturile bănești reprezentând primă de concediu pentru perioada 2001 - 2006, inclusiv reactualizate în raport cu inflația de la data nașterii dreptului până la data plății efective, iar pe pârâții 1 și 3 să asigure fondurile bănești necesare achitării sumelor de mai sus.
Totodată, a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor și obligată chemata în garanție să asigure fondurile bănești necesare plății sumelor acordate reclamantei.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că acordarea drepturilor intitulate prime de vacanță a fost prev. prin disp. Legii nr. 188/1999, că deși aceste dispoziții au fost suspendate, la expirarea duratei de suspendare au reintrat în vigoare, iar reclamanta fiind funcționar public este îndreptățită la acordarea drepturilor.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor prin M solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
În susținerea celor solicitate, recurentul arată că în urma verificării constituționalității actelor normative cu privire la măsura suspendării aplicării dispozițiilor legii privind acordarea primei de concediu, Curtea Constituțională a stabilit că acestea sunt legale, pronunțându-se în acest sens prin decizia nr. 547/2004. În dezvoltarea argumentelor, recurentul invocă cele statuate prin decizia menționată cât și cele din cuprinsul deciziei nr. 414/2005 și decizia nr. 38/2005, relevând, în final, că față de prevederile acestora, este neîntemeiată solicitarea cu privire la acordarea primelor de concediu, acestea constituind un beneficiu în plus acordat față de drepturile bănești stabilite pentru această categorie de salariași bugetari.
Analizând argumentele aduse prin recursul declarat, Curtea reține că acestea nu pot conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate pentru următoarele considerente;
Actul normativ evocat prin demersul judiciar inițiat de intimat, Legea nr. 188/1999, în cuprinsul art. 35 alin. 2 prevede că funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat.
Din cele enunțate rezultă că dreptul la plata primei de vacanță s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor de drept prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului activ al raportului născut să efectueze o prestație pozitivă, respectiv de a da o sumă de bani cu titlu menționat.
Privit din această perspectivă, se observă că deși acest drept a existat pur și simplu, pârâtele au refuzat acordarea în considerarea că dispozițiile invocate au fost suspendate. Atare susțineri nu pot fi reținute ca motiv al neacordării celor instituite de lege cu privire la dreptul acordat, cunoscut fiind că, un drept câștigat nu poate fi îngrădit. În speță se observă că prin suspendarea exercițiului dreptului sau prelungirea termenului de punere în aplicare, dreptul la plata primei a fost îngrădit în mod nepermis. Din această perspectivă, cu prilejul soluționării recursului în interesul legii Înalta Curtea d e Casație și Justiție prin decizia nr. XXIII/2005 a statuat că pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la "nudum jus" - ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui - un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada în care exercițiul lui a fost suspendat, altfel s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial a cărui existență este cunoscută să fie vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de orice valoare, iar respectarea principiului încrederii în statul de drept, implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera legii pentru ca titularii drepturilor recunoscute să se bucure efectiv de acestea; se susține, de asemenea, că prelungirea valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui, ar fi de neconceput și inadmisibil.
Prin urmare, reclamanta fiind funcționar public este pe deplin îndreptățită să se prevaleze de disp. art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, iar sub acest aspect, susținerile recurentei conform cărora nu există o bază legală pentru acordarea drepturilor urmează a fi respinse.
Legat de aceste aspecte, se observă că prin acest demers judiciar, recurentul relevă deciziile Curții Constituționale care consacră dreptul legiuitorului de a acorda anumite drepturi salariale suplimentare, cum este prima de concediu, de a le modifica ori de a le înceta acordarea precum și de a stabili perioada în care se acordă, dar această invocare nu poate prezenta în cauză concludența preconizată de recurent întrucât prezentul litigiu nu se poartă asupra posibilității sau imposibilității de suspendare, a constituționalității dispozițiilor ce au vizat suspendare, ci asupra existenței însăși a dreptului și asupra efectelor încetării suspendării, asupra substanței dreptului. Or, câtă vreme dreptul nu a fost afectat în substanța sa și de vreme ce efectele suspendării au încetat, în moc corect a reținut prima instanță temeinicia pretențiilor reclamantei.
Așadar, constatând că nu sunt motive întemeiate, în baza art. 312.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 3.703 din 28 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./14.04.2008.
Jud.fond:St.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Simona Szabo
