Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 835/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 835/2009
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Șerban președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Loredana
Grefier: -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți, G, G, și, împotriva sentinței civile nr. 91/CA din 03 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-reclamantă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurenta-reclamantă depune la dosar precizări suplimentare la motivele de recurs, mai exact practică judiciară, respectiv Decizia nr. 666 din 18 iunie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr- într-o speță similară.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurenta-reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, în sensul obligării pârâtei la acordarea celor două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, conform Legii nr. 188/1999, reactualizată, începând cu 01.01.2004 la zi, actualizate cu indicele de inflație.
În continuare, arată că, este inadmisibil ca un drept recunoscut de lege să nu fie aplicat de cei cărora li se adresează norma legală. De asemenea, precizează că, legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei și nu în sensul neaplicării ei, pe motiv că nu prevede, că nu este suficient de clară sau de îndestulătoare, principiu care se regăsește și în art. 3 din Codul civil.
Referitor la stabilirea cuantumului acestor sporuri, arată că, există posibilitatea stabilirii cuantumului acestora prin interpretarea sistematică a normelor prin argumentul analogic când se apreciază că norma juridică este lacunară. Astfel, unde există aceleași rațiuni, trebuie aplicate aceleași legi și aceeași soluție.
Totodată, cu privire la Decizia nr. 820/2008 a Curții Constituționale, arată că, aceasta se referă la Legea nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și nu are nici o legătură cu prezenta cauză.
În concluzie, având în vedere că sunt temeiuri justificate pentru a asimila acest spor, prin interpretarea sistematică a normelor așa cum a precizat și anterior, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței recurate, în sensul acordării celor două sporuri solicitate prin acțiune.
S-au declarat dezbaterile închise.
- deliberând -
Asupra recursului contencios administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 91/CA/03 martie 2009 Tribunalul Neamța respins ca nefondată acțiunea reclamanților, G, G, -, și.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Neamț reclamanții arătați mai sus au chemat în judecată pe pârâta Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 330 pentru plata suplimentului postului, în procent de 25 % din salariul de bază, și suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25 % din salariul de bază. Prin dispozițiile art.31 alin.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999 s-a stabilit în favoarea funcționarilor publici dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Acest drept a fost suspendat în perioada 2004-2006 prin OUG nr.92/2004 și OG nr.2/2006.
Deși începând cu data de 1.01.2007 nici un act normativ nu mai prevede suspendarea acestor drepturi, nu există o bază legală pentru cuantificarea și acordarea lor.
Astfel, pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) textului de lege (art.31 lit. c din Legea nr.188/1999) care le prevede, dispoziții care nu au fost date nici de legiuitor, nici de executiv.
Însă, în lipsa acestor dispoziții, în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi ar presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport de diverse criterii vine în contradicție cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, instanța neputând să se substituie legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept care în prezent, în contextul actualei legislații, nu este posibil de exercitare efectivă.
Împotriva sentinței au declarat recurs în termen reclamanții arătând în motivare următoarele:
Instanța de fond a reținut că drepturile reclamanților au prevedere legală și începând cu 01 ianuarie 2007 niciun act normativ nu a mai prevăzut suspendarea lor. Însă susținerea primei instanțe referitoare la necesitatea determinării cuantumului acestor drepturi de către legiuitor nu este corectă întrucât nici un drept prevăzut de lege nu poate fi golit de conținutul său.
S-a mai arătat că dispozițiile unei ordonanțe de guvern nu pot înlătura prevederile legale în vigoare, abrogarea trebuind realizată printr-un act normativ de același nivel. Totodată neacordarea drepturilor încalcă prevederile art. 15 alin. 2 și 16 alin. l din Constituție precum și prevederile Cartei Fundamentale a Uniunii Europene, au mai susținut recurenții.
Curtea, analizând recursul, constată că nu este întemeiat pentru cele ce vor fi arătate în continuare.
Prin art. 29 din Legea 188/1999 (art. 31 după republicare 2004) sunt stabilite elementele salariului funcționarilor publici în care, așa cum susțin și reclamanții, sunt incluse, ca elemente salariale, suplimentul postului și suplimentului gradului (suplimentar corespunzător treptei de salarizare după modificarea realizată prin Legea 251/2006).
Potrivit alin. 3 al art. 29 (alin. 3 al. art. 31 după republicare din 2004) salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Interpretând sistematic dispozițiile legale menționate rezultă fără echivoc că elementele componente ale salariului urmează a fi cuantificate prin sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, act normativ care nu a intrat încă în vigoare.
În lipsa legii pentru stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici au fost adoptate legii speciale anuale care reglementează sistemul de salarizare ale funcționarilor publici. Astfel pentru anul 2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici a fost reglementat prin OUG82/2004, pentru anul 2005 prin OUG92/2004, pentru anul 2006 prin OG2/2006, pentru anul 2007 prin OG6/2007 iar pentru 2008 prin OG9/2008 prin care a fost modificată OG6/2007, aceste din urmă două acte normative menționând în chiar conținutul lor că reglementează sistemul de salarizare pentru funcționarii publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare.
Așadar, în raport cu dreptul comun care este reprezentat de Legea 188/1997 în materia salarizării sunt aplicabile exclusiv dispozițiile actelor normative speciale care reglementează elementele sistemului de salarizare până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, respectiv legile temporare care au fost deja enumerate.
Stabilind legea aplicabilă instanța constată că în sistemul de salarizare consacrat prin legile speciale nu sunt cuprinse cele două elemente prevăzute în legea generală, respectiv suplimentul postului și cel al gradului (treptei de salarizare).
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar reține ca fiind aplicabile dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. e, d (31 Ut. c, d) din Legea 188/1999, aceste sporuri nu sunt determinate de legiuitor și nu se consacră nici criterii de determinare a acestora, fiind reglementate la nivel de principiu. acestora constituie o atribuție a legiuitorului iar instanța nu se poate substitui acestuia decât cu încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat consacrat prin art. 1 (4) din Constituția României.
În acest sens este și decizia Curții Constituționale nr. 820/2008 în cuprinsul căruia s-a reținut expresis verbis că instanțele judecătorești nu au competența să înlocuiască acte normative cu norme create pe cale judiciară sau prevederi cuprins în alte acte normative, astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării unui drept care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
În consecință, față de cele arătate mai sus, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ declarat de recurenții-reclamanți, G, G, și, toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Comuna,-, județul N, împotriva sentinței civile nr. 91/CA din 03 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DE STAT - Unitatea Teritorială 330, cu sediul în Comuna,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red.
Red.
tehnored. 4 ex.
04 nov. 2009
Președinte:Cătălin ȘerbanJudecători:Cătălin Șerban, Maria Violeta Chiriac, Loredana
