Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 84/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.84 / Dosar nr-
Ședința publică din data de 12 februarie 2008
Complet compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa
- - - JUDECĂTOR 3: Silviu
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - reprezentat în teritoriu prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr.3427/COM/16.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 februarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și față de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 12 februarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Constată că prin sentința civilă nr.3427/COM/16.10.2007 a Tribunalului Brașov -secția comercială și de contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamanții:, OG, -, în contradictoriu cu intimații: Ministerul Internelor și Reformei Administrative și cu Inspectoratul de Poliție al Județului B și în consecință:
Au fost obligați intimați să calculeze, și să plătească reclamanților sporul de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază lunar, pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală până la data plății.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative în contradictoriu cu chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost obligat chematul în garanție să asigure intimaților sumele necesare plății sporurilor în cauză.
A fost respinsă acțiunea față de Inspectoratul General al Poliției Române.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt polițiști în cadrul PJ. B.
Potrivit art. 6 din G nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, modificată și completată de Legea nr. 353/2003 " Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază -". Cu toate că reclamanții îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de sporul de fidelitate, acest drept nu li s-a acordat, fiind suspendat prin legile bugetului de stat și prin OUG nr.118/2004.
Instanța de fond a reținut că suspendarea acordării dreptului în cauză contravine dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituția României, deoarece sporul de fidelitate fiind un drept de remunerare muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului la muncă, acest drept nu poate fi restrâns în mod discreționar și contrar eticii impuse de societate democratică.
Prima instanță a mai motivat că suspendarea contravine și dispozițiilor art. 38 din Codul muncii, în conformitate cu care: " Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi, este lovită de nulitate."
Prin urmare, constatând că dreptul în cauză nu a fost abrogat, instanța de fond a apreciat că acest drept a existat pe întreaga perioadă de la data de 01.01.2004 când a intrat în vigoare G nr. 38/2003 și se cuvine a fi acordat retroactiv, prin obligarea intimaților Inspectoratul de Poliție al Județului B și Ministerul Internelor și Reformei Administrative - ordonator principal de credite, să prevadă fonduri în buget și să achite drepturile așa cum au fost solicitate.
De asemenea, instanța de fond a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, având în vedere că acest minister, potrivit dispozițiilor din nr.HG 208/2005 gestionează bugetul de stat și asigură resursele financiare necesare plății drepturilor salariale ale angajaților instituțiilor bugetare, astfel că va fi obligat să vireze Ministerului Internelor și Reformei Administrative sumele necesare plății drepturilor solicitate de reclamanți. Ca urmare, reținându-i-se pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor calitatea de chemat în garanție, instanța de fond constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive a rămas fără obiect.
Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Inspectoratul General al Poliției Române, ținând cont că între reclamanți și intimat nu există nici un raport juridic, astfel, pentru acest considerent, instanța de fond a respins acțiunea reclamanților împotriva B.
Instanța de fond nu a acordat reclamanților cheltuieli de judecată, întrucât a apreciat că nu se poate reține culpa procesuală intimaților B și din moment ce plata drepturilor în cauză a fost suspendată prin lege.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentantul în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în baza art.304 indice 1 Cod procedură civilă. a fost legal timbrat de către recurentul pârât MIRA, iar recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor este scutit de taxă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentantul în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului arată că în mod greșit s-a admis cererea de chemare în garanție nefiind îndeplinite cerințele art. 60 - 63 Cod procedură civilă, nu există obligația de despăgubire în sarcina Ministerul Economiei și Finanțelor; dacă ordonatorul principal de credite nu a acordat în mod nejustificat indemnizațiile cuvenite reclamanților nu îi conferă acestuia nici o garanție legală din partea Ministerul Economiei și Finanțelor; atât ministrul finanțelor cât și ministrul internelor sunt ordonatori principali de credite și conform legilor privind finanțele publice (Legea nr. 72/1996 și 500/2002) creditele acordate unui ordonator de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite; cererea de chemare în garanție este inadmisibilă, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale pentru salariații altor instituții.
Recurentul pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în motivele de recurs, arată următoarele: Sporul de fidelitate pretins de reclamanți a fost introdus prin dispozițiile art.6 din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, text de lege prin care polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază pentru activitatea desfășurată, actul normativ intrând în vigoare de la data de 01.01.2004. Ulterior, în anul 2005, prin art.2 din OUG nr.118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului din MIRA, a fost suspendată aplicarea dispozițiilor art.6 din OG nr.38/2003. suspendarea fiind un eveniment legislativ intervenit în conformitate cu dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Justificarea acestei suspendări se regăsește în art.57 din OG nr.38/2003, potrivit căruia acordarea drepturilor bănești se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual pentru unitățile MIRA, astfel încât s-a produs numai o restrângere temporară a dreptului de a beneficia de sporul de fidelitate. Recurentul a mai arătat că pentru anii 2004 și 2006 sporul de fidelitate a fost acordat, fără a preciza dacă pentru toți reclamanții sau numai pentru o parte dintre aceștia și fără a depune acte doveditoare la dosar.
Intimații reclamanți nu au depus la dosar întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate, se constată că recursul este nefondat.
Astfel, cu privire la recursul chematului în garanție, Curtea reține următoarele:
Conform art. 19 din Legea nr. 500/2002 Ministerul Finanțelor Publice are următoarele atribuții: pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; aprobă clasificațiile bugetare și modificările acestora, analizează propunerile de buget; asigură monitorizarea execuției bugetare; blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite etc.
Ordonatorii de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare potrivit art. 21 din aceeași lege. Ei au o serie de responsabilități prevăzute de art. 22 din Legea nr.500/2002.
Proiectele legilor bugetare se elaborează de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice (art. 28 din Legea nr. 500/2002). Chiar dacă aceste proiecte au la bază și propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite puterea de decizie o are, conform legii, Ministerul Economiei și Finanțelor, care poate să cuprindă sau nu în proiectul legii bugetului cheltuielile propuse. De asemenea doar acesta are posibilitatea de a propune rectificarea bugetară pentru repartizarea unor fonduri suplimentare pentru punerea în executare a dispozițiilor hotărârilor judecătorești.
Recurentul nu a fost chemat în garanție pentru a plăti el drepturile salariale unor persoane angajate la instituții subordonate altui ordonator de credite (în speță Ministerul Internelor și Reformei Administrative), ci a fost obligat să asigure aceste sume în conformitate cu atribuțiile ce-i revin conform Legii privind finanțele publice. Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu poate cere direct rectificarea bugetului său și alocarea unor fonduri suplimentare, aceasta trebuie să se realizeze prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru aceasta s-a admis cererea de chemare în garanție pentru ca Ministerul Economiei și Finanțelor să cuprindă în proiectul legii de buget sau în propunerea de rectificare și aceste sume pentru ordonatorul principal de credite Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
În privința recursului MIRA, instanța de recurs constată că acesta este nefundat, soluția instanței de fond fiind temeinică și legală, aceasta interpretând corect dispozițiile legale pe baza cărora a soluționat cererea reclamanților.
Astfel, așa cum corect a reținut Tribunalul, dreptul solicitat de reclamanți prin acțiune este recunoscut prin art. 6 din G nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, modificată și completată de Legea nr. 353/2003: " Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază -". Cu toate că reclamanții îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de sporul de fidelitate, acest drept nu li s-a acordat, fiind suspendat prin legile bugetului de stat și prin OUG nr.118/2004.
De asemenea, după cum și instanța de fond temeinic a reținut, suspendarea acordării dreptului la plata sporului de fidelitate contravine dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituția României, deoarece acest spor salarial, fiind un drept de remunerare muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului la muncă, nu poate fi restrâns în mod discreționar și contrar eticii impuse de societate democratică, ci, per a contrario, el trebuie plătit acestei categorii de salariați atâta vreme cât a fost introdus prin lege
Mai mult decât atât, suspendarea contravine și dispozițiilor art. 38 din Codul muncii, în conformitate cu care: " Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi, este lovită de nulitate."
Prin urmare, constatând că dreptul în cauză nu a fost abrogat, Curtea apreciază, la fel ca și instanța de fond, că dreptul la plata sporului de fidelitate a existat pe întreaga perioadă de la data de 01.01.2004 când a intrat în vigoare G nr. 38/2003 și se cuvine a fi acordat retroactiv, prin obligarea intimaților Inspectoratul de Poliție al Județului B și Ministerul Internelor și Reformei Administrative - ordonator principal de credite, să prevadă fonduri în buget și să achite drepturile așa cum au fost solicitate. Dreptul la plata sporului de fidelitate trebuie acordat numai în măsura în care, așa cum a dispus legiuitorul, nu a mai fost plătit angajaților destinatari ai legii, inclusiv reclamanților intimați în prezentul recurs.
Ca atare, în absența unor înscrisuri care să probeze susținerea recurentei pârâte MIRA în sensul că pentru anii 2004 și 2006 aceste spor salarial ar fi fost plătit intimaților reclamanți, instanța de recurs constată că inclusiv cererea recurentei de a se restrânge perioada de acordare a sporului de fidelitate numai la anul 2005 nu se susține, dar este evident că ordonatorii de credite care achită drepturile salariale restante cu titlul de spor de fidelitate reclamanților nu pot plăti decât sumele rămase neplătite, corespunzător situației concrete a fiecărui reclamant în parte, cu aplicarea indicelui de inflație și a dobânzii legale până la data plății, dar numai pentru sumele restante sau achitate cu întârziere.
Curtea mai constată că în mod corect Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Inspectoratul General al Poliției Române, ținând cont că între reclamanți și intimat nu există nici un raport juridic, astfel, pentru acest considerent, instanța de recurs va menține dispoziția instanței de fond de a respinge acțiunea reclamanților împotriva
Pentru considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 alin.1 Cod procedura civilă raportat la prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursurile declarate în cauză și să mențină sentința civilă atacată cu completarea motivării din prezenta
decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurentul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în mun. B, nr.1A, sector 1, reprezentat prin Direcția Generală Juridică, și de recurentul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentantul în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B, cu sediul în mun. B, nr.7, jud. B, împotriva sentinței civile nr.3427/COM/16.10.2007 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 12.02.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. B- 4.03.2007
Dact. - 06.03.2008
Jud. fond. / /2 ex.
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Marcela Comșa, Silviu
