Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 87/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr.87/ DOSAR Nr-

Ședința publică din 12 februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție

- - - - JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa

- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.3590/CA/06.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 februarie 2008, când părțile au lipsit.

Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 12 februarie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 3590/C/06.11.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii și prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta casa Județeană de Pensii S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Pârâta a fost obligată să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prime de vacanță pentru anul2001, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației și dobânda de referință a până la data plății efective.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanții au îndeplinit calitatea de funcționari în cadrul pârâtei Casa Județeană de Pensii în perioada 01.02.2001 - 01.02.2002, conform deciziei depuse la fila 38 din dosar fiind transferați în interesul serviciului de la. B, ca urmare pentru anul 2001 pârâta legitimează calitate procesuală pasivă, astfel că instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.

Relativ la excepția prescripției dreptului material la acțiune instanța a respins-o, întrucât prin suspendarea acordării acestor drepturi salariale a fost suspendat și cursul prescripției.

Potrivit dispoziției art. 33 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 (astfel cum era numerotat în perioada 2001 - 2003) " funcționarul are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".

Acest text a rămas fără conținut, întrucât prin legile bugetului de stat a fost suspendat până la 31 decembrie a anului pentru care are aplicabilitate legea bugetului din anul respectiv.

Drepturile respective însă există, deoarece ele nu au fost înlăturate de legiuitor, iar garantarea realizării lor este conformă cu principiul constituțional al garantării realizării drepturilor legal acordate.

În consecință, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului în sensul obligării pârâtei la plata drepturilor reprezentând prima de concediu pentru anul 2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prevederile art. 33 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, așa cum era în vigoare în perioada 2001 - martie 2004 fost suspendat prin Legile bugetului de stat succesiv prin nr.OUG 33/2001, Legea nr. 743/2001, Legea nr. 631/2002, Legea nr. 507/2003 și respectiv Legea nr. 511/2004, Casa de Asigurării de Sănătate a județului Baa plicat prevederile legale menționate deci nu putea proceda la plata primelor de concediu. Se invocă dispozițiile Legii nr. 24/2000.

Menționează că ordonatorul principal de credite Casa de Națională de Asigurări de Sănătate nu a deschis credite necesare onorării unor astfel de plăți, așa încât, în lipsa prevederilor bugetare și a creditelor alocate de ordonatorul principal de credite, solicitarea reclamanților nu are temei legal nici în prezent. Recurenta a mai arătat că în mod nelegal și netemeinic prima instanță a respins excepția prescripției invocată de pârâtă, față de dispozițiile art.12 din Decretul nr.167/1958. Recurenta a mai criticat sentința pentru obligarea Casei de Asigurări de Sănătate a județului B la actualizarea primei de vacanță în raport cu rata inflației și cu dobânda de referință a, motivând că ar însemna îmbogățirea fără justă cauză a reclamanților prin repararea de două ori a prejudiciului reclamanților.

Recurenta pârâtă solicită admiterea recursului cu modificarea în parte a sentinței în sensul neobligării instituției la plata sumelor ce reprezintă actualizarea cu indicele de inflație considerând că neplata acestor drepturi nu-i poate fi imputată și admiterii acțiunii reclamanților așa cum a fost formulată inițial.

Intimații reclamanți au depus întâmpinare, preluând din considerentele sentinței atacate pentru a combate motivele de recurs invocate de recurenta - pârâtă, solicitând instanței de recurs să respingă recursul pârâtei și să mențină sentința atacată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs constată că recursurile formulate de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate B este nefondat.

Reclamanții au calitatea de funcționari publici și își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a județului Potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 republicată (art.33 alin.2 în numerotarea din forma legii în vigoare în perioada 2001 - 2003, "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu". Plata primelor de vacanță a fost suspendată succesiv prin mai multe acte normative, în principal prin legile bugetului de stat pentru anii 2001-2006, anume: nr.OUG 33/2001, respectiv prin legile bugetului de stat din anii ulteriori: Legea nr.743/2001, Legea nr.631/2002, Legea nr.507/2003, Legea nr.511/2004, Legea nr.379/2005 și Legea nr.380/2005. Cu toate acestea, dreptul la prima de vacanță nu a fost desființat, textul de lege care a consacrat acest drept nefiind abrogat între timp, ci doar a fost suspendat exercițiul acestuia. Prin ea însăși, suspendarea nu înlătură existența dreptului, ci amână pentru un timp exercițiul acestuia, determinând concluzia că acel drept ar naște o obligație lipsită de conținut. Această concluzie nu poate fi, însă, primită, deoarece un drept prevăzut de un act normativ cu putere de lege nu poate deveni o obligație lipsită de conținut. Existența acestui drept patrimonial este recunoscută, dreptul recunoscut neputând fi vidat de substanța sa, întrucât ar fi golit de conținut, de valoare practică, de o manieră contrară literei și spiritului constituțional, în special dispozițiilor art.41 alin.2 și art.53 din Constituția revizuită. Mai mult, prevederea legală care consacră, recunoaște dreptul la prima de vacanță nu a fost abrogată, așadar dreptul a existat și există în continuare, iar în aplicarea principiului instituit prin art.3 din Codul civil, judecătorii au posibilitatea să extindă interpretarea legii și la situații pe care aceasta nu le mai reglementează.

Instanța constată că prin recursul declarat, recurenta pârâtă nu contestă existența acestui drept, dar apreciază că sumele de bani cu titlul de primă de vacanță nu se cuvin intimaților reclamanți deoarece au fost suspendate succesiv prin mai multe acte normative, în principal prin legile bugetului de stat: art.3 alin.1 din nr.OUG33/2001, art.10 alin.3 din Legea nr.631/2002, art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003, art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004 și Legea nr.379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006.

Referitor la prescripția dreptului la acțiune al reclamanților, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au statuat în spețe similare, prin Decizia nr. XXIII / 12.12.2005, Decizia nr. XII din 05.02.2007 și Decizia nr. LXXVII din 05 noiembrie 2007, că, fiind vorba despre un drept afectat de termene legale suspensive, pe perioada acestor termene legale suspensive prescripția extinctivă a dreptului la acțiune al beneficiarilor dreptului la prima de vacanță a fost întreruptă. De altfel, prin Ordonanța de Urgență nr.146 din 19 decembrie 2007, Guvernul României a optat pentru plata din oficiu a primelor de concediu (numite și prime de vacanță), în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative de salarizare, în perioada 2001-2006, legiuitorul recunoscând astfel existența dreptului funcționarilor la primele de vacanță, respectiv legitimitatea și temeinicia categoriilor de cereri prin care se solicită plata acestor prime, precum și împrejurarea întreruperii cursului prescripției extinctive pe perioada suspendării acestor drepturi bănești.

În privința dispoziției instanței de fond, de plată către intimații reclamanți a sumelor actualizate cu rata inflației aferentă la scadență și a dobânzii legale aferente de la scadența fiecărei obligații și până la data plății efective, Curtea reține următoarele: actualizarea cu indicele de inflație a sumelor datorate, corect acordată de prima instanță, precum și dobânda legală la momentul plății, reprezintă un mijloc de reparare a prejudiciului efectiv suferit. cu indicele de inflație și dobânda legală contribuie la păstrarea valorii reale a obligației bănești, iar dobânda, suplimentar, este datorată pentru întârzierea în executarea obligației bănești și reprezintă beneficiul nerealizat.

Pentru considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.304 pct.9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă, urmează a respinge recursul declarat în cauză și a menține sentința atacată, cu completarea motivării din prezenta decizie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, împotriva sentinței civile nr.3590/CA/06.11.2007 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, pe care o menține.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 12 februarie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- --- - - - -

Grefier,

Red.: / 05.03.2008

Dact.: / 07.03.2008 /- 2 ex -

Judecător fond:

Președinte:Georgeta Bejinaru Mihoc
Judecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Marcela Comșa, Silviu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 87/2008. Curtea de Apel Brasov