Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 864/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.864
Ședinta publica din data de 04 aprilie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-au luat în examinare recursul formulat de reclamanții -, împotriva sentinței civile nr.197 pronunțată în data de 06 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL COMUNEI având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - indemnizație de dispozitiv.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu suma de 2 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.197 din 6 februarie 2008 Tribunalului Maramureș, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții -, și împotriva pârâtului Primarul Comunei -, având ca obiect plata indemnizației de dispozitiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanții, și prin acțiunea înregistrată la această instanță la 14.01.2008 au chemat în judecată Primarul Comunei - pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâtul să fie obligat, cu începere din 01.01.2004 să plătească reclamanților indemnizația de dispozitiv, reglementată de Legea 138/1999 și Ordinul Ministrului Administratiei și Internelor nr. 496/28.07.2003 în cuantum de 25% din salariul de bază lunar. S-a mai solicitat ca drepturile bănești menționate mai sus să fie reactualizate în raport cu indicele de inflație de la scadență și până la achitare, iar pârâtul să fie obligat să includă în bugetul local pentru 2008 sumele necesare plății indemnizațiilor care fac obiectul actiunii.
În motivarea cererii reclamanții au susținut că în conformitate cu pct. 9.2 și 31.1 din Ordinul 496/2003 "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice " și că Ministrul Administrației și Internelor are dreptul de a reglementa și în domeniul administrației publice locale, iar a admite un alt punct de vedere decât cel exprimat de reclamanți ar însemna o încălcare a prevederilor art. 1 al. 2 din Legea 137/2000 privind prevenirea și sancționarea formelor de discriminare care consacră principiul egalitătii între cetăteni.
Dispozițiile art. 14 din OUG 192/2002 care a reglementat salarizarea funcționarilor publici la data emiterii Ordinului 496/2003 a permis și acordarea " altor drepturi" printre care și sporul de dispozitiv.
Au fost depuse Decizia 241/07.03.2006 pronunțată de Curtea de Apel Craiova și nr. 137/2007 a Tribunalului Mureș care s-au pronunțat în sensul celor pretinse de reclamanți.
Tribunalul a considerat că acțiunea nu este întemeiată, reținând că Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003 pentru modificarea și completarea Ordinului Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne, nu a fost publicat în Monitorul Oficial, situatie în care nu produce efecte juridice.
În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea 24/2000 republicată privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative, inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în M Of al României partea 1, iar ntrarea în circuitul civil al unui act administrativ nu are nici o legătură cu intrarea în vigoare a actelor administrative cu caracter normativ. Această intrare în vigoare are loc potrivit legii invocate mai sus. Intrarea în circuitul civil este relevantă atunci când se pune problema revocării unui act administrativ individual, acesta nu poate fi făcut de emitent dacă actul a intrat în circuitul civil.
OUG 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, în prezent abrogată, a fost publicată în M Of 462/28.06.2003. La o lună după aceasta s-a emis Ordinul 496/28.07.2003 invocat de reclamanti.
Ordinul 496/28.07.2003 nu este un act administrativ normativ emis în aplicarea OUG 63/2003, ci este o actualizare a unui ordin anterior emis sub nr. 275/2002 de Ministerul d e Interne.
Ordinul nr. 275/2002 și 496/2003 sunt date în aplicarea Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar și civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Prin Ordinul 496/2003 a fost modificată Anexa 1 la Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor cu privire la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi personalului civil din aceste instituții.
Tribunalul a apreciat că Ordinul 496/2003 nu se aplică personalului civil din instituțiile publice altele decât cele de apărare, ordine publică și siguranță națională și că un act administrativ normativ emis de un ministru nu poate extinde sfera de aplicare a unei legi pe care este chemat să o aplice, deoarece prin aceasta ar adăuga la lege.
Dacă la adoptarea lor, Legea 138/1999 și Ordinul 275/2002, se adresează unei categorii limitate de salariați, printr-o modificare de ordin, sfera de adresabilitate a legii nu se poate extinde la funcționarii publici din administratia locală.
In accepțiunea primei instanțe, trimiterea din art. 9.2 al Ordinului 496/2003 la "personalul civil din administrația publică" trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil angajat al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională beneficiază de sporul de dispozitiv, dar numai cei de la instituțiile respective pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii 138/1999, fiind vorba de o politică salarială diferențiată față de funcționarii publici care nu sunt salarizați în mod unitar și nu de o discriminare în sensul Legii nr. 137/2000.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamantele, si solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și admiterea acțiunii asa cum a fost formulata.
În motivarea recursului, reclamantele au arătat că Tribunalul Mar espins actiunea cu simpla motivare ca Ordinul invocat ca temei al cererii nu a fost publicat in Monitorul Oficial deci nu produce efecte.
Odinul MAI nr.496/2003 care reglementeaza sporul de dispozitiv a fost emis in aplicarea prevedrilorOUG nr.63/2003 ai Legii nr.138/1999, iar în conformitate cu prevederile art.1 alin. 1 din OUG nr.63/2003 MAI are competente, printre altele, in domeniul functiei si functionarului public, al evidentei informatizate a persoanei.
Mai arată recurentele că așa cum rezulta din prevederile art.5 alin.2 din OUG nr.63/2003, in cadrul MAI functioneaza Ministrul delegat pentru administratia publica, iar potrivit prevederilor art.9din OUG nr.63/2003 ministrul emite ordine si instructiuni, pentru domeniul administrației publice acestea fiind contrasemnate de ministrul delegat pentru administratia publica.
Din enuntarea si analiza textelor de mai sus, ar rezulta, expres si fara echivoc, competenta de reglementare a Ministerului Administratiei si Internelor, in cazul administratiei publice, fara a se face vreo distinctie intre autoritatile centrale si cele locale.
Motivarea ca ordinul nu a fost publicat in Monitorul Oficial ar constitui o aplicare gresita a legii, deoarece din simpla analiza a constructiei actului se poate retine ca este un act administrativ de autoritate, cu aplicabilitate pentru functionarii publici si personalul contractual din administratia publica, care se comunica persoanelor imputernicite a-l duce la indeplinire. Ordinul nu ar aveea caracterul si constructia unui act normativa carui intrare in vigoare sa fie tinuta de vreo publicare, ci de comunicarea lui celor interesati.
De asemenea, acordarea indemnizatiei de dispozitiv ar rezulta si din prevederile art.47 din Legea nr.138/1999, coroborte cu prevederile art.13 din aceeasi lege, in sensul ca sporul de dispozitiv se primeste de personalul din domeniul administratiei.
Activitatea de evidenta populatiei prevazuta prin OUG nr.63/2003 ca apartinand MAI a fost preluata in cadrul autoritatilor publice ( in aparatul consiliilor locale si ale consiliilor judetene).
Prin sentinta pronuntata s-a incalcat principiul constitutional si legal al egalitatii intre cetateni, în art.1 alin.2 din Legea nr.137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, fiind consacrat principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarilor fiind garantate si in exercitarea drepturilor economice (lit "e").
Potrivit art.14 din OUG 192/2002 sistemul de salarizare aplicabil functionarilor publici cuprinde salariile de baza, premiile, stimulentele si alte drepturi.
Indemnizatia de dispozitiv face parte din categoria altor drepturi, pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului.
Prin acordarea indeminizatiei de dispozitiv nu se incalca nici o prevedere legale ci, dimpotriva, se asigura egalitate de tratment economic, salarial a personalului din cadrul aceleiasi autoritati.
Sentinta atacată creaza si un sistem discriminator la nivelul autoritatilor locale din judet, existand solutii ale aceleiasi instante prin care s-au admis actiunile in acordarea drepturilor banesti (indemnizatii de dispozitiv) solicitate-sentinta civila nr.137/26.03.2007 si sentinta civila nr.21/08.0 1.2008 ale Tribunalului
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins.
Art. 1 din Legea nr. 138/1999 prevede că dispozițiile sale se aplica personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului R de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Potrivit art. 13 din același act normativ, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe baza de contract și salariații civili beneficiază de oindemnizație de dispozitiv lunară de 25%din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comanda și gradatii, respectiv din salariul de bază.
În temeiul OUG 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, în prezent abrogată, la o lună după intrarea sa în vigoare s-a emis Ordinul 496/28.07.2003 invocat de reclamanți, acesta fiind o actualizare a unui ordin anterior emis sub nr. 275/2002 de Ministerul d e Interne.
Ordinele nr. 275/2002 și 496/2003 au fost emise în aplicarea Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar și civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Chiar dacă prin Ordinul 496/2003 a fost modificată Anexa 1 la Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor cu privire la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi personalului civil din aceste instituții, acest ordin nu se aplică personalului civil din instituțiile publice altele decât cele de apărare, ordine publică și siguranță națională, având în vedere că un act administrativ normativ emis de un ministru nu poate extinde sfera de aplicare a unei legi pe care este chemat să o aplice, deoarece prin aceasta s-ar adăuga la lege. Soluția este cu atât mai evidentă, cu cât ordinul în discuție nu a fost publicat în Monitorul Oficial, iar printr-o modificare de ordin nu se poate extinde sfera de adresabilitate a legii la funcționarii publici din administrația locală.
În mod corect a reținut prima instanță că trimiterea din art. 9.2 al Ordinului 496/2003 la "personalul civil din administrația publică" trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil angajat al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională beneficiază de sporul de dispozitiv, dar numai cei de la instituțiile respective pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii 138/1999, fiind vorba de o politică salarială diferențiată față de funcționarii publici care nu sunt salarizați în mod unitar și nu de o discriminare în sensul Legii nr. 137/2000.
Față de cele de mai sus, Curtea urmează ca, în baza art. 312 alin. 1. pr. civ. să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții -, împotriva sentinței civile nr.197 din 6 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 aprilie 2008.
PRESEDINTE JUDECATOR
- - - - - -
GREFIER
RED./MR
05.04.08/2 EX.
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
