Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 87/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 87/
Ședința publică din 18 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de Casa Județeană de Pensii V împotriva sentinței civile nr. 379/ din 19 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 379/CA/19.11.2007, Tribunalul Vasluia admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii V, pe care a obligat-o să acorde reclamantelor sporurile de mobilitate și confidențialitate în cuantum de 25% fiecare la salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 26.10.2004 la zi, și 23.05.2007 la zi. Pârâta a fost obligată să emită decizii în care să opereze aceste modificări.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantele sunt consiliere juridice la unitatea pârâtă și că li s-a impus de către aceasta să respecte clauza de confidențialitate și să se deplaseze la sediul instituțiilor și autorităților publice.
S-a mai reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 16 și 24 din Legea nr. 514/2003, precum și cele ale art. 29 și art. 45 din Legea nr. 188/1999.
Împotriva sentinței indicate mai sus a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii
În susținerea recursului s-a arătat că drepturile salariale solicitate de reclamante nu sunt prevăzute de legislația aplicabilă în materie și că Statutul profesiei de consilier juridic este opozabil doar consilierilor juridici membri ai asociației care a elaborat statutul.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că reclamantele nu are dreptul la prestațiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, "consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii".
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 3 din același act normativ:
"Consilierul juridic numit în funcție are statutul funcționarului potrivit funcției și categoriei acesteia.
Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat".
Drepturile și obligațiile consilierilor juridici sunt reglementate prin dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată, care prevăd: "Consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege, potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de muncă".
Așadar, profesia de consilier juridic se exercită, fie în baza unui raport de serviciu, fie în baza unui raport juridic de muncă, în urma încheierii unui contract individual de muncă, în conformitate cu reglementările din Codul muncii.
Această distincție se regăsește și în cuprinsul Statutului profesiei de consilier juridic, în ceea ce privește sistemul de remunerare al consilierilor juridici.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 60 alin. 1 din acest statut: "Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remunerație de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sauconform legilor specialepentru cel numit în funcție".
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 13 lit. b din același act: "Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei față de beneficiar".
Drepturile salariale suplimentare decurgând din clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate au fost stabilite prin alin. 2 al art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic: "Deosebit de remunerația de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate".
Prin sintagma "consilierul juridic poate negocia" a fost avută în vedere numai categoria consilierilor juridici care au statut de salariați, ale căror raporturi cu persoana juridică pe care o reprezintă sau căreia îi asigură consultanță decurg dintr-un contract individual de muncă, dispozițiile legale, anterior citate, nefiind aplicabile consilierilor juridici cu statut de funcționari publici.
În privința drepturilor salariale ale consilierilor juridici cu statut de funcționari publici Curtea reține că este exclusă stabilirea acestora prin negociere, întrucât determinarea lor se realizează în baza unor acte normative. Ca atare, rezultă că sporurile cuvenite consilierilor juridici cu statut de funcționar public nu pot fi decât cele prevăzute în sistemul de salarizare, aprobat prin lege, specific acestei categorii profesionale.
În această situație, negocierea clauzelor de confidențialitate și mobilitate este inadmisibilă pentru categoria consilierilor juridici cu statut de funcționar public.
În acest sens este și decizia nr. 78/05.11.2007 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003 modificată prin Legea nr. 246/2006 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic raportate la dispozițiile art. 60 alin. 1 și 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) și art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 25 și 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condițiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcționarilor publici și de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Adoptarea acestei soluții cu privire la consilierii juridici, cu statut de funcționari publici, nu creează premisele unei discriminări, în raport de cealaltă categorie de consilieri juridici, cu statut de salariați, întrucât principiul egalității de tratament nu exclude, ci dimpotrivă, presupune soluții diferite, pentru situații diferite, justificate pe baza unor criterii obiective și raționale.
Față de cele ce preced, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii V împotriva sentinței civile nr. 379/CA/19.11.2007 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o va modifica în tot, și, în rejudecare, va respinge acțiunea civilă promovată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii V, împotriva sentinței civile nr. 379/CA/19.11.2007 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o modifică în tot.
În fond, respinge acțiunea civilă promovată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.02.2008.
Președinte judecător judecător
- - - - -- -
Grefier
:, 2 ex.
Jud. fond:,
Tribunalul Vaslui
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Dan Mircea Tăbăltoc, Iustinian
