Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 89/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.89

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Maria Stoicescu

JUDECĂTORI: Maria Stoicescu, Elena Tănăsică Teodor Nițu

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI B- prin reprezentant cu sediul în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE cu sediul în B, sector 5,-, Cod poștal -, B-în numele MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B, -, nr. 209, Cod poștal -, Județ B, AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI cu sediul în B, sector 6,-, Cod poștal - și pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU -COMISARIATUL JUDEȚEAN cu sediul în B, str. -, nr. 3, Cod poștal -, Județ B, împotriva sentinței nr.2239 pronunțată la 24 septembrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții cu domiciliul ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, cu. ales în B, DemocrațieI, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales -în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, C -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,OG-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales - B, DEMOCRAȚIEI, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, Nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B și intervenienta în nume propriu cu domiciliul ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ

Recursul declarat de pârâta Agenția pentru Protecția Mediului B timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței nr.- și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a fost timbrat cu taxă judiciară de trimbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței nr.- și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-reclamanți, C, -, -, -, și intimata-intervenientă în nume propriu, toți reprezentați de -, - personal și personal, lipsind pârâții Agenția pentru Protecția Mediului B, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, B în numele Ministerului Finanțelor Publice, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus din partea recurentei-pârâte Agenția pentru Protecția Mediului B, taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, conform chitanței nr.- și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei. De asemenea, se învederează faptul că recursul declarat de B este scutit de taxa judiciară de timbru, iar recursurile declarate de pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu nu sunt timbrate.

Reprezentanta intimaților-reclamanți depune la dosar un înscris numit notă privind nerecurarea sentințelor civile pronunțate de instanțele de judecată prin care au fost acordate sumele reprezentând prima de concediu a funcționarilor publici, declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Intimatul-reclamant personal învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.

Curtea ia act de declarațiile părților, analizând actele și lucrările dosarului, invocă din oficiu excepția netimbrării recursurilor declarate de pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu.

Reprezentanta intimaților-reclamanți, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată și solicită respingerea recursurilor formulate.

Intimatul-reclamant lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția invocată și solicită respingerea recursurilor.

CURTEA:

Asupra recursurilor de față, reține următoarele:

Prin sentința nr.2239 din 24 septembrie 2007, Tribunalul Buzăua respins excepția de necompetență materială invocată de pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului, a respins excepția de netimbrare invocată de pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerul Economiei și Finanțelor, a respins excepția de prescripție a dreptului la acțiune invocată de pârâții Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului B și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. S-a admis acțiunea și cererea de intervenție fiind obligați pârâții B, și la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2001-2004, astfel cum sunt în tabelul anexă la acțiune, ce fac parte integrantă din sentință, ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației la data efectuării plății.

De asemenea, au fost obligați pârâții la plata primei de concediu către intervenienta pe perioada septembrie 2004- 10.04.2006, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății, iar pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul județean Baf ost obligată la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu astfel: pentru reclamanta - aferentă perioadei 01.05.200 - 04.08.2005, pentru reclamantul aferentă perioadei 01.05.2003 - 01.10.2004.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul prin B, tribunalul a constatat că este neîntemeiată și pe cale de consecință a respins-

În ceea ce privește excepția de netimbrare a acțiunii invocată de pârâții și, tribunalul a constatat că este neîntemeiată și în consecință a respins-o reținând că prezenta acțiune, ce privește drepturi la prima de vacanță este scutită de taxa de timbru.

Privitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții și s-a reținut de instanța de fond că este neîntemeiată respingând-o, având în vedere calitatea de ordonator principal de credite a acestora.

Cât privește excepția de prescripție a perioadei 2001-2003 invocată de pârâți, tribunalul a constatat că este neîntemeiată, fiind respinsă.

A mai reținut instanța că, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin.1 din OUG nr.33/2001, a fost suspendat dreptul la primă de vacanță (concediu), iar ulterior, prin dispoziții cuprinse în legile bugetare aferente anilor 2002-2006, a fost dispusă suspendarea succesivă a dreptului respectiv, ori, în condițiile suspendării acordării dreptului la prima de concediu pe perioada 2001-2003, nu se poate admite că a fost împlinit termenul de prescripție, întrucât prin dispozițiile legale bugetare nu a fost afectată existența dreptului, ci numai existența acestuia.

S-a mai reținut că reclamanta are calitatea de funcționar public al pârâtei Agenția pentru Protecția Mediului B și, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.

Totodată, se reține că, dispoziția legală precizată a fost suspendată prin dispozițiile art. 3 alin.1 din OUG nr.33/2001, precum și prin dispozițiile art.12 alin.4 din Legea nr.743/2001, art.10 alin.3 din Legea nr.631/2002, art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003, art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004, art.44 din OUG nr.92/2004 și art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005.

De asemenea, Tribunalul Buzăua mai reținut că dispozițiile legale evocate nu au afectat existența dreptului,ci doar exercițiul acestuia. Această concluzie fiind în acord cu principiile constituționale ale garantării realizării depline a drepturilor acordate și al încrederii în statul de drept, totodată, fiind conformă cu dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

S-a mai apreciat că suspendarea succesivă a dreptului la prima de concediu a operat asemenea unei neîngrădiri nelegitime a exercitării acesteia, situație ce este în contradicție cu dispozițiile art.41 alin.2 și art.53 din Constituția României.

Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Agenția pentru Protecția Mediului B, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, după cum urmează:

Pârâta Agenția pentru Protecția Mediului Bac riticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât, instanța nu a ținut cont de faptul că aceste prime de vacanță au fost suspendate prin voința legiuitorului, considerându-se că acestea nu constituie un drept fundamental așa cum sunt considerate salariile, indemnizațiile de concediu, etc.

De asemenea, instanța a acordat drepturi bănești reprezentând prima de vacanță pe o perioadă mai mare de 3 ani, iar Codul muncii, ce se aplică în completarea Legii nr.188/1999, prevede în art.166 (1) că aceste drepturi pot fi solicitate numai pentru o perioadă de cel mult 3 ani în urmă.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului, s-a criticat sentința, deoarece s-a admis acțiunea reclamanților, fiind obligată pârâta la plata către reclamanți a primelor de concediu de odihnă pe perioada 2001-2004, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, la data plății efective, iar către intervenienta, la plata primei de vacanță pe perioada 2004-10.04.2006, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății.

Pârâta a criticat sentința pentru nelegalitate, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 64 din Legea nr.24/2000 dreptul la prima de vacanță prevăzut de art. 34 alin.2 din Legea nr.188/1999 a fost suspendat prin acte normative succesive din 2001 și până în prezent.

A mai arătat recurenta-pârâtă că, atâta vreme cât o dispoziție legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, este ca și cum nu ar exista. De aceea, acordarea pe cale judecătorească a unui drept la care se referă o dispoziție legală, a cărei aplicare este suspendată, nu poate fi privită decât ca fiind făcută în absența oricărui temei legal și chiar prin înfrângerea voinței legiuitorului.

În acest sens sunt și prevederile Deciziei nr.XXIII din 12.12.2005 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca urmare a soluționării recursului în interesul legii promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la solicitarea Ministerului Justiției.

Mai arată recurenta-pârâtă că nu poate fi vorba de o anulare ilegală a unui drept, exercițiul dreptului fiind suspendat și nu înlăturat. Instanța de fond în mod greșit a respins excepția privind dreptul la acțiune privind acordarea primelor de vacanță pe perioada 2001-2003, temeiul de drept invocat în ceea ce privește această excepție este Codul muncii, Legea nr.53/2003, art.283 alin.1 lit.c care completează Legea nr.188/1999 republicată, privind Statutul funcționarului public, când acesta nu prevede, precum și Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă.

Conform art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația când obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.

În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, aceasta a criticat sentința motivând că, instanța de fond în mod eronat a apreciat că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă. Arată că Ministerul Economiei și Finanțelor are răspunderea elaborării proiectului de buget de stat numai pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite.

Astfel că, în conformitate cu prevederile art.19 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat numai pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete. În lipsa unui proiect din partea ordonatorului principal de credite în speță Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile- Agenția pentru Protecția Mediului B, este în imposibilitate ce anume sume să includă la rectificarea bugetară, deoarece, orice sumă alocată se distribuie în funcție de clasificația bugetară solicitată și numai pe destinație bugetară.

Pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a criticat sentința pronunțată de Tribunalul Buzău pentru nelegalitate, întrucât instanța de fond a respins excepția netimbrării acțiunii. Potrivit art.109 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt de competența instanței de contencios administrativ, iar în conformitate cu art.17 alin.2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ "pentru cererile formulate în baza prezentei legi, se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, republicată cu modificările și completările ulterioare pentru cauzele neevaluabile în bani".

Prin urmare, consideră recurenta că, în cauză sunt incidente dispozițiile art.3 lit.m din Legea 146/1997, sens în care intimații-reclamanți trebuie să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, iar potrivit art. 20 alin.1 din Legea 146/1997, taxele judiciare de timbru trebuie plătite anticipat șu sub acest aspect soluția instanței de fond ar fi neîntemeiată, întrucât nu există niciun text de lege care să excepteze funcționarii publici de la plata taxei judiciare de timbru.

Singurele cereri exceptate de la plata taxei de timbru sunt cele prevăzute în mod expres și limitativ în cuprinsul art.15 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și deci, având în vedere natura litigiului(contencios) nu poate fi primită o eventuală argumentație, în sensul exceptării de la plata taxei judiciare de timbru pe considerentul că ar fi aplicabile dispozițiile art.15 lit.a din Legea nr.146/1997, întrucât articolul menționat se aplică numai cererilor care vizează Contractele Individuale de Muncă.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, arată recurenta-pârâtă, că, într-un proces civil, calitatea de parte trebuie să corespundă calității de titular al unui drept, respectiv al unei obligații ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Mai precis, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte într-un proces și de aceea, pentru a putea fi exercitată acțiunea, trebuie să coincidă calitatea procesuală activă cu calitatea de titular al dreptului dedus judecății și nu în ultimul rând calitatea procesuală pasivă cu calitatea de obiect pasiv al dreptului.

Se mai arată că, instanța și-a întemeiat hotărârea pe prevederile art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, republicată, însă, în conformitate cu dispozițiile art.64 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată, dreptul la prima de vacanță a fost suspendat prin acte normative succesive din 2001 și până la 31.12.2006.

Măsura legislativă a suspendării unui act normativ sau a unei dispoziții cuprinsă printr-un act normativ nu poate fi ignorată, întrucât atâta vreme cât dispoziție legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept ceea ce echivalează cu inexistența acesteia în perioada respectivă.

Privitor la susținerea intimaților-reclamanți, potrivit căreia, prevederile Legii nr.53/2003, care constituie norma generală în materie și că în speță există un concurs de legi, norma specială are prioritate față de norma generală.

De asemenea, se învederează că art.117 din Legea nr.188/1999 prevede că dispozițiile acesteia se completează cu prevederile legislației muncii, prin urmare, Codul muncii se aplică în completarea Legii nr.188/1999, acesta precizând în mod expres în cuprinsul art.1 alin.1 și alin.2, faptul că "prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii" și, de asemenea, "prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii", iar în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr.188/199 este statuat dreptul funcționarilor publici la salariu pentru activitatea desfășurată. Totodată, legiuitorul a menționat expres în art.31 la alin.3 faptul că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare al funcționarilor publici."

În ceea ce privește recursul declarat de pârâta Garda Națională de Mediu, este criticată sentința Tribunalului Buzău sub aspectul nelegalității, potrivit art.304 pct.9 pr.civilă, întrucât instanța admis acțiunea celor doi reclamanți și a obligat în mod greșit Comisariatul Județean B al Gărzii Naționale de Mediu la plata sumelor solicitate de către reclamanți, instanța trebuind să instituie această obligație, atunci când existau motive temeinice și legale, în atribuția Comisariatului General B al Gărzii Naționale de Mediu.

Se mai arată că, apărarea celor doi reclamanți, potrivit căreia, "prevederile Legii nr.53/2003 Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, ar fi aplicabile pentru situația ce face obiectul prezentei cauze, nu pot fi reținute ca temeinice și legale, întrucât, având în vedere faptul că Legea nr.188/1999 reprezintă norma specială în raport cu Legea nr.53/2003, care constituie norma generală în materie, existând astfel, un concurs de legi, norma specială are prioritate față de norma generală și ori de câte ori norma specială tace, norma generală își produce efectul în deplinătatea ei, cu atât mai mult cu cât art.117 din Legea nr.188/1999 prevede ca dispozițiile acesteia se completează cu prevederile legislației în vigoare

S-a mai susținut că, trebuia să aibă în vedere și dispoziția legală prevăzută de art.1 (1) și (2) din Codul muncii, respectiv, "prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii".

Referitor la aprecierea reclamanților, cum că s-au încălcat prevederile art.41 alin.2 din Constituție, Curtea Constituțională apreciază că " dreptul la concediu de odihnă plătit ca măsură de protecție socială garantată de prevederile constituționale nu se confundă cu dreptul la prima de concediu, astfel încât, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art.41 alin.2 din Constituție.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport cu practica judiciară majoritară, precum și legislația incidentă în cauză, precum și actele și înscrisurile avute în vedere de instanța de fond, se constată că recursurile formulate Agenția Națională pentru Protecția Mediului B și Garda Națională de Mediu vor fi anulate ca netimbrate, în baza art. 20 alin.3 din Legea 146/1997 republicată privind taxa judiciară de timbru.

Litigiul de față este de contencios administrativ conform Legii 188/1999 republicată privind statutul funcționarului public cu raportare la Legea contenciosului administrativ, vizând funcționari publici, respectiv drepturile salariale ale acestora, iar aceștia nu sunt în raporturi de muncă contractuale cu instituțiile publice respective.

În atare situație, litigiul fiind de contencios administrativ și nu litigiu de muncă, recurenții trebuiau să timbreze cu 2 RON taxă judiciară de timbru și 0,15 RON timbru judiciar.

Referitor la recursul formulat de B pentru Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie arătat că instanța de fond a apreciat în mod just și legal faptul că acesta are calitate procesuală pasivă, având în vedere calitatea de ordonator principal de credite a acestuia și pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă. Aceasta și datorită faptului că o eventuală rectificare bugetară pentru instituțiile publice implicate în special Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, mai ales că, ulterior, a apărut Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006 datorită constrângerilor bugetare.

Cu privire la recursul formulat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și Agenția pentru Protecția Mediului B, acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele aspecte:

Instanța de fond a interpretat în mod just și legal cauza dedusă judecății și datorită unor constrângeri bugetare la momentul respectiv, dreptul la prime de vacanță a funcționarilor publici a fost suspendat succesiv prin legile bugetului de stat anual, în perioada 2001-2006, respectiv acesta nu a fost anulat și numai și-a suspendat efectele principale pentru perioada de referință.

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2001-2003 instanța de fond a interpretat în mod legal și temeinic cauza dedusă judecății invocându-se disp.art.3 alin.1 din OUG nr.33/2001, suspendarea dreptului la primă de vacanță nu a desființat acest drept și deci, nu se poate admite ideea că a fost împlinit termenul de prescripție, deoarece, dispozițiile legale bugetare nu au luat acest drept celor care aveau vocația respectivă.

Referitor la situația actuală, recursurile sunt neîntemeiate și datorită faptului că, prin apariția OUG nr.146/2007 din data de 20 decembrie 2007, s-au aprobat plățile primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006 pentru funcționarii publici inclusiv pentru cei în cauză, mai ales că, dispozițiile art. 35 alin.2 din Legea nr.188/1999, privind statutul funcționarilor publici, republicată, prevăd faptul că " funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază în luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat". Oricum în sistemul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile există o notă a Secretarului General Adjunct, privind nerecurarea sentințelor civile pronunțate de instanțele de judecată prin care au fost acordate sumele reprezentând prima de concediu a funcționarilor publici ce funcționează la instituțiile publice subordonate acestui minister.

Ținând seama că hotărârea atacată este legală și temeinică și față de care nu există nici un motiv de casare sau desființare, urmează a se respinge ca nefondate recursurile, în baza art. 312 alin.1 pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

N NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează pentru netimbrare recursurile formulate de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI B cu sediul în B,-, sector 6 și GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU- COMISARIATUL JUDEȚEAN B cu sediul în, str. -, nr.3, județul

Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de pârâții AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI B cu sediul în B,-, județul B, MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE cu sediul în B,-, Sector 5 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 2239 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în contradictoriu cu reclamanții cu domiciliul ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, cu. ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales -în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, C -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B, -cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,OG-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales - B, DEMOCRAȚIEI, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, Nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ,-cu.ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ B și intervenienta în nume propriu cu domiciliul ales în B, -, nr. 11, Cod poștal -, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 29 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Stoicescu, Elena Tănăsică Teodor Nițu

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.

Tehnored.

2 ex./20.02.2008

f-Tribunal

,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Maria Stoicescu
Judecători:Maria Stoicescu, Elena Tănăsică Teodor Nițu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 89/2008. Curtea de Apel Ploiesti