Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 950/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 950/CA/2008

Ședința publică de la 16 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marieta Florea

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan

Grefier - -

Pe rol află soluționarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.810/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Completul de judecată a fost legal constituit conform prevederilor art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și a planificării de permanență aprobată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța față de actele de la dosar și de solicitarea recurentei de judecarea cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare.

- CURTEA DE APEL -

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.810/CAF/15.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâtului PRIMARUL COMUNEI pentru acordarea indemnizației de dispozitiv.

În considerentele sentinței, prima instanță a reținut că reclamanta este funcționar public în cadrul Primăriei Comunei, calitate în care are dreptul la salariul de bază, sporuri, premii, stimulente și alte drepturi reglementate de lege.

În ceea ce privește indemnizația de dispozitiv s-a reținut că sediul legal al acestui drept de natură salarială se regăsește în cuprinsul Legii nr.138/20.07.1999, lege care prevede în art.13 că militarii angajați pe bază de contract, cadrele militare în activitate și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și respectiv din salariul de bază.

Pe de altă parte, art.47 stabilește că personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.1 beneficiază de drepturile salariale reglementate prin legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege.

Instituțiile la care face trimitere textul anterior, respectiv cele prevăzute în art.1 sunt Ministerul Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.

Odată cu reorganizarea ministerelor și înființarea Ministerului Administrației și Internelor, funcționarii publici din administrație au trecut în subordinea acestui minister conform nr.OUG63/28.06.2003.

Începând cu data de 15.04.2007 s-a înființat Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor care își încetează activitatea conform art.2 din nr.OUG24/2007, iar conform art.18 alin.3 din nr.OUG30/2007 personalul beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și cu excepția personalului preluat potrivit prevederilor nr.OUG25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al guvernului în limita bugetului aprobat, de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aceste drepturi au fost armonizate prin Ordinul nr.496/2003 care modifică și completează Ordinul nr.275/2002, ocazie cu care s-a stabilit la pct.9.2 că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".

Noțiunea de personal civil a fost lămurită de pct.31.1 din ordinul respectiv, conform căruia "prin personal civil în sensul prezentului ordin se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din ".

Personalul civil din beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr.138/1999 cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.

Coroborând aceste prevederi, a mai reținut prima instanță, se constată că de indemnizația de dispozitiv pot beneficia doar funcționarii publici prevăzuți în anexa VI a legii care sunt definiți ca personal civil din cadrul instituțiilor expres prevăzute la art.1, 47 și 49, fără a exista vreo modificare a acestor prevederi în perioada din litigiu.

Prima instanță a mai reținut că Ordinele nr.275/2002 și nr.496/2003 cuprind norme de aplicare a legii, având o forță juridică inferioară acesteia, astfel că pot explicita prevederile legii, fără însă a adăuga la lege și din acest motiv definiția noțiunii de personal civil dată prin pct.31.1 din Ordinul nr.496/2003 cu privire la art.47 din lege trebuie interpretată raportat la prevederile legii, la sfera de aplicare a acestuia, respectiv ca fiind administrația publică centrală a și ca urmare funcționarii publici din administrația publică locală nu beneficiază de sporul de dispozitiv.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât s-a dat o interpretare greșită actelor normative invocate în acțiune. Cu Ordinul nr.496/2003 nu încalcă nici o dispoziție legală, nu vine în contradicție cu Legea nr.138/1999 ci dimpotrivă vine în completarea și argumentarea dispozițiilor legale aplicabile în cauză.

Reclamanta mai arată că numai prin acordarea acestui spor tuturor salariaților din administrația publică se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.

În drept invocă art.304 pct.9 și art.312 Cod pr.civilă.

Recursul este scutit de taxa de timbru conform art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.

Pârâtul intimat Primarul Comunei nu s-a prezentat în fața instanței de recurs și nici nu a depus întâmpinare.

Examinând recursul reclamantei în raport cu motivele invocate și actele dosarului, se constată că este nefondat, urmând să fie respins pentru considerentele ce se vor arăta.

Reclamanta are calitatea de funcționar public, desfășurând activitatea în cadrul Primăriei Comunei, calitate în care solicită obligarea pârâtului Primarul Comunei la plata indemnizației de dispozitiv invocând prevederile Legii nr.138/1999 și ale Ordinului nr.496/2003.

Pentru a stabili dacă reclamantei în calitate de funcționar public din cadrul administrațiilor publice locale i se cuvine acest drept, se impune analizarea prevederilor Legii nr.138/1999, respectiv dacă este aplicabilă funcționarilor publici din administrația publică locală.

Legea în articolul 1, așa cum corect a sesizat și instanța de fond, reglementează domeniul său de aplicare, stipulând "Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din, și Ministerul Justiției, iar la art.47 se arată "Personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.1 beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege, la art. 49 se specifică în mod clar că personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.47, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate."

Coroborând aceste prevederi se constată că de indemnizația de dispozitiv pot beneficia doar funcționarii publici prevăzuți în anexa 6 legii, care sunt definiți ca personal civil din cadrul instituțiilor expres prevăzute la art.1, 47 și 49, fără a exista vreo modificare a acestor prevederi pe perioada în litigiu.

Ordinele MAI nr.275/2002 și nr.496/2003 cuprind norme de aplicare a legii, având o forță juridică inferioară acesteia, astfel că pot explicita prevederile legii doar în sensul legii, fără însă a adăuga la lege.

Din acest motiv, norma dată prin Ordinul nr.496/2003 cu privire la art.47 din lege "Prin personal civil în sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor și referirea la dreptul prevăzut de art.13 ce se cuvine și "personalului civil din administrația publică" trebuie interpretate raportat la prevederile legii, la sfera de aplicare a acesteia.

Sintagma "personalul civil din administrația publică" trebuie interpretată ca fiind administrația publică centrală a Ministerului Administrației și Internelor.

Cum instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, motivul de nelegalitate invocat de reclamantă potrivit art.304 pct.9 Cod pr.civilă nu este incident în cauză, astfel că recursul va fi respins ca nefondat potrivit art.312 al.1 Cod pr.civilă.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.810/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact.

2 ex./30.09.2008

Jud.fond -

Președinte:Marieta Florea
Judecători:Marieta Florea, Gabriela Costinaș, Iosif Morcan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 950/2008. Curtea de Apel Alba Iulia