Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 970/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu funcționari publici -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 970
Ședința public din 21 mai 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
Judector - -
Judector - -
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și materialului Sditor B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 171 din 4 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Boto șani - Secția comercial, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
La apelul nominal a rspuns avocat pentru reclamantul intimat Sindicatul Salariaților din cadrul Direcției pentru Agricultur și Dezvoltare Rural B lips fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, învederându-se instanței c din partea avocatului reclamantului a fost depus delegație și întâmpinare.
Instanța, constatând recursul în stare de judecat a dat cuvântul aprtorului reclamantului.
Avocat pentru intimat a artat, referitor la excepția invocat de pârâtul recurent, c acesta are calitate procesual pasiv, întrucât are calitatea de ordonator terțiar de credite. A cerut respingerea excepției. Pe fondul cauzei a precizat c prima instanț a respectat prevederile legale care reglementeaz salarizarea funcționarilor publici, c drepturile solicitate au fost suspendate nu anulate, nefiind adoptate legi contrare. A solicitat respingerea recursului ca nefondat, fr cheltuieli de judecat.
Dup deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de faț, constat:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Boto șani - secția comercial, contencios administrativ și fiscal la data de 15.10.2008, reclamantul Sindicatul Salariaților din cadrul Direcției pentru Agricultur și Dezvoltare Rural Bac hemat în judecat pe pârâtul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Sditor B solicitând ca prin hotrârea ce se va pronunța s fie obligat pârâta la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de baz și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de baz, începând cu data de 01.01.2004 pân la data pronunțrii hotrârii și plata diferențelor salariale ale primelor de concediu, sume actualizate cu indicele de inflație la data plții efective.
În motivarea acțiunii, reclamantul a artat c a solicitat pârâtului acordarea acestor drepturi bnești, dar i s- comunicat c sporurile nu pot fi acordate deoarece nu exist un act normativ care s reglementeze cuantumul și criteriile în funcție de care se acord.
A mai artat reclamantul c drepturile solicitate sunt prevzute expres la art. 31 din Legea 188/1999 și c aceste drepturi au fost suspendate pân la data de 31.12.2006.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondat.
Tribunalul Boto șani, prin sentința nr. 171 din 4 februarie 2009 a admis în acțiunea formulat de reclamant și a obligat pârâtul s acorde acestuia, pentru membrii si, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baz, începând cu data de 01.01.2004 și pân la data pronunțrii hotrârii, în raport de perioada efectiv lucrat, precum și la plata diferențelor salariale ale primelor de concediu ce decurg din acordarea acestor drepturi, sume reactualizate în raport de indicele de inflație la data plții efective.
Pentru a hotrî astfel, instanța a reținut urmtoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificat, care - în forma actual - prevede c salariul funcționarului public este compus din salariul de baz, sporul de vechime în munc, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Ori, aceast component a salariului a fost introdus prin art. 13 din Titlul III- Reglementri privind funcția public și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege a prevzut data aplicrii acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
Prin urmare, având în vedere c prin acțiunea formulat reclamantul a solicitat acordarea acestor sporuri începând cu data de 01.01.2004 și pân la data pronunțrii sentinței, instanța a obligat pârâtul s plteasc aceste sporuri prevzute de lege pentru aceast perioad, întrucât legiuitorul le-a prevzut expres în lege, din acel moment, nefiind lsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi aplicate direct în baza legii.
În ce privește efectul suspendrii sporurilor respective prin OG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța a constatat c acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetrii perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativ.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul reiterând susținerile din întâmpinarea formulat la instanța de fond.
În motivarea recursului a artat c deși Legea nr. 188/1999 prevede la art. 31 alin. 1 aceste suplimente, în ce privește acordarea suplimentului postului acesta nu poate fi achitat deoarece nu exist nici un act normativ care s reglementeze cuantumul și criteriile în funcție de care se acord. Totodat menționeaz c prin nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, acordarea drepturilor bnești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare au fost suspendate.
Analizând hotrârea recurat, prin prisma actelor și lucrrilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constat neîntemeiat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfșurat funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baz, sporul de vechime în munc, suplimentul postului, suplimentul corespunztor treptei de salarizare".
Așa cum de altfel pârâtul recurent admite, reclamantul nu au primit aceste sporuri salariale.
De principiu, o norm legal, o dat reglementat, trebuie s produc efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, s aib doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale "Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamantului la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare este un drept de creanț și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția European a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate public pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițial.
Cât privește suspendarea aplicrii dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din nr.OUG 92/2004, corect a reținut instanța de fond c, msura suspendrii s-a dispus cu înclcarea dispozițiilor constituționale ce reglementeaz drepturile persoanelor încadrate în munc.
Suspendarea aplicrii acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Art. 53 din Constituția României arat clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democrat. Msura trebuie s fie proporțional cu situația care a determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și fr a aduce atingere existenței dreptului sau a libertții.
Prin suspendarea succesiv a aplicrii normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevrate îngrdiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fr nici o justificare legal.
sumelor în buget nu eop roblem de acordare și existenț a dreptului, ci doar de executare.
Împrejurarea c nu a fost prevzut cuantumul exact al sporului prin hotrâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlturat de instanț. Exercitarea real a acestui drept, impune statului luarea unor msuri pozitive printre care și msura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei msuri echivalând cu o ingerinț în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumb pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizat doar prin stabilirea cuantumului sporului, de ctre instanț. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanț ar avea caracter nerezonabil și nici Curtea nu constat motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanț ar putea fi considerat excesiv.
Faț de aceste aspecte, constatând legal și temeinic hotrârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și materialului Sditor B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 171 din 4 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Boto șani - Secția comercial, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 21 mai 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
2ex./27.05.2009
Jud.
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Mitrea Muntean
