Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 2065/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia civilă 2065
Ședința publică din 22.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Horațiu Pătrașcu
JUDECĂTOR 2: Alina Șuțu
JUDECĂTOR 3: Diana Magdalena
Grefier: -
Pe rol se află soluționarearecursurilorformulate de recurentul-reclamant și de recurenții-pârâți BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC și împotriva sentinței civile nr. 500/09.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant, personal, și recurenții-pârâți, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială la fila 56 dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței căprocedura de citare este legal îndeplinităși că recurentul-reclamant a depus, prin serviciul registratură, la data de 16.10.2009, note scrise și practică judiciară.
Recurenții-pârâți, prin avocat, depun acte, comunicându-le și recurentului-reclamant, personal. Precizează că sunt înscrisuri noi față de dosar, însă sunt cunoscute de partea adversă.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul asupra cererilor de recurs.
Recurentul-reclamant, personal, solicită ca instanța să constate că este vorba despre un refuz de executare. Menționează că actele depuse la dosar privesc fondul cauzei, care deja a fost analizat. Solicită admiterea cererii de recurs cu privire la aplicarea daunelor cominatorii, având în vedere că există legătură de cauzalitate între refuzul executării unei hotărâri irevocabile și daunele pe care le-a suferit. Subliniază faptul că solicită admiterea recursului numai pe acest aspect, al sancțiunii și al daunelor cominatorii pentru refuzul executării hotărârii.
Recurenții-pârâți, prin avocat, solicită respingerea recursului recurentului-reclamant. Arată că cererea de acordare a daunelor cominatorii este în plus față de cele discutate pe fond și, conform art. 296.civ.Cod Penal, solicitarea este inadmisibilă. De asemenea, mai arată că și precizarea altui cuantum, direct în recurs, este inadmisibilă. În ipoteza în care instanța consideră admisibilă precizarea recurentului-reclamant, solicită respingerea recursului acestuia ca nefondat, pentru că nu s-au făcut dovezi cu privi re la prejudiciu. Precizează că fondul problemei este altul, din actele depuse la acest termen rezultând că nu a existat decât o singură executarea, finalizată printr-un proces-verbal de evacuare, din 20 mai 2003. În ce privește criticile aduse sentinței instanței de fond, arată că a invocat, în primul rând, necompetența materială a instanței de fond. Arată că este vorba despre un concurs de legi în timp, hotărârea fiind pronunțată înainte de modificarea Legii nr. 554/2004. Instanța de executare este cea din momentul pronunțării hotărârii. Punerea în executare nu însemna că trebuie aplicată noua lege, ci se aplică dreptul comun, instanța de executare trebuind să fie Judecătoria Buftea. De asemenea, a invocat inadmisibilitatea primului capăt de cerere, pentru că legea nu prevede posibilitatea unei noi acțiuni. Este un nou dosar și nu se poate stabili un nou termen de executare a unei hotărâri, deci primul capăt este inadmisibil și ar fi trebuit respins ca atare de instanța de fond. În ce privește capătul al doilea al acțiunii, privind aplicarea unei amenzi civile, art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 prevede că nu se poate aplica în mod cumulativ sancțiunea atât unității cât și conducătorului unității. Partea a fost convocată, i s-a adus la cunoștință că nu are ce să-i comunice, deci nu există prejudiciu. Solicită admiterea recursului lor, pentru motivele arătate și având în vedere actele dosarului, și respingerea recursului recurentului-reclamant.
Recurentul-reclamant, în replică, arată că legea care a modificat Legea nr. 554/2004 este Legea nr. 262/2007, în această lege găsindu-se toate răspunsurile la problemele recurenților-pârâți. Solicită respingerea recursului acestora, având în vedere dispozițiile legale incidente și faptul că fondul cauzei a mai fost discutat.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată la Tribunalul București - Secția a IX-a sub nr-, reclamantul a solicitat, in contradictoriu cu pârâții BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC și pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care sa se dispună punerea în executare a dispozitivului sentinței civile nr.4429/10.10.2006 a Tribunalului București -Secția A VIII-A, cu stabilirea prin dispozitivul sentinței a unui termen de executare și aplicarea cumulată a sancțiunii amenzii și acordarea despăgubirilor pentru neexecutarea obligației de comunicare, despăgubiri pentru întârziere, pe care reclamantul le-a lăsat la aprecierea instanței de executare.
Prin sentința civilă nr.500/09.02.2009 a Tribunalului București -Secția A IX-A, pronunțată în dosarul nr- a fost admisă actiunea in parte și obligați pârâții să comunice, în 10 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe, documentele stabilite prin sentința civilănr. 4429/10.10.2006 a Tribunalului București -Secția A VIII-A, sub sancțiunea amenzii de 20% din salariu minim brut pe economie pe zi de întârziere, fiind respinsă cererea privind despăgubirile ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut în esență că prin sentința civilă nr.4429/10.10.2006 a Tribunalului București -Secția A VIII-A, pârâții au fost obligați să comunice duplicate ale unor documente dintr-un dosar de executare silită, precum și numărul dosarului de executare. Reclamantul a făcut demersuri pentru punerea în executare a hotărârii, solicitând pârâtei emiterea actelor conform sentinței, la data de 30.10.2008.
Potrivit prevederilor art.24 alin. l și 2 din Lg. nr.554/2004 din Legea contenciosului administrativ daca in urma admiterii acțiunii autoritatea publica este obligata sa încheie, sa înlocuiască sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt înscris sau sa efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face in termenul prevăzut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. In cazul in care termenul nu este respectat, se aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere. "
Instanța de fond a constata că în mod nejustificat nu s-a pus in executare de buna voie dispozitivul hotărârii judecătorești, astfel încât a obligat pârâții să comunice în 10 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe, documentele stabilite prin sentința civilănr. 4429/10.10.2006 a Tribunalului București -Secția A VIII-A, sub sancțiunea amenzii de 20% din salariu minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În ceea ce privește despăgubirile s-a reținut că reclamantul nu a dovedit suportarea unui prejudiciu de întârzierea în executarea dispozitivului sentinței, în condițiile în care nu a administrat nici o probă din care să rezulte pagubele suportate, acestea neputând fi prezumate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul să recurentul reclamant a criticat sentința pronunțată de instanța de fond numai în ceea ce privește modul de soluționare a capătului de cerere privind despăgubirile pentru neexecutare, în sensul obligării intimaților-pârâți la plata de daune cominatorii pentru neexecutare în sumă de 150.000 Euro.
Dovada prejudiciului pentru neexecutare constă în imposibilitatea exercitării căilor legale de recuperare în natură a apartamentului pierdut pe cale executării silite din 28.05.2003, neputându-se cere întoarcerea executării silite, în lipsa cunoașterii numărului dosarului de executare pentru evacuare, la data de 28.05.2003, căile de atac perimându-se.
Pârâții au fost puși în întârziere, iar instanța de executare în această fază era obligată la cererea sa expresă să acorde și despăgubiri pentru întârzierea executării sentinței civile ce reprezintă titlu separat de amendă.
Întârzierea executării sentinței civile nr.4429/10.10.2006 va conduce automat la nejudecarea contestațiilor la executare, la nejudecarea întoarcerii executării silite, nerecuperarea în natură a imobilului, casă de familie, nerecuperarea bunurilor conform procesului-verbal și anexei din 1992, și nerecuperarea sumei de 116.235.000 lei vechi, fără a se calcula latura morală evaluată la 10.000 Euro.
În recursul lor, recurenții-pârâți au criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în principal, casarea acesteia, iar în subsidiar modificarea în parte în sensul respingerii în integralitate a cererii de chemare în judecată, pentru următoarele motive:
1.Sentința a fost pronunțată cu încălcarea competenței materiale prevăzute de art.25 alin.1 din Legea nr.554/2004, coroborat cu art.373 alin.3 din Codul d e procedură civilă, cel puțin cel de-al doilea capăt de cerere privind aplicarea sancțiunii amenzii și acordarea de despăgubiri Tribunalul București -Secția de Contencios Administrativ este necompetent.
2.În ceea ce privește primul capăt de cerere referitor la stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare a hotărârii nr.4429/10.10.2006, instanța de fond a admis acest capăt de cerere cu încălcarea art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, întrucât, în ipoteza în care sentința nu cuprinde un termen de executare se aplică teza finală a art.23 din lege, respectiv termenul de 30 de zile, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
3. În ceea ce privește al doilea capăt de cerere, privind aplicarea unei amenzi civile, aceasta este greșită, întrucât, pe de o parte, în cazul în care termenul prevăzut de art.24 alin.1 nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, astfel încât sancțiunea civilă a amnezii se aplică alternativ conducătorului sau persoanei obligate și nu acestora împreună, în solidar, așa cum se prevede în dispozitiv.
Pe de altă parte, în ceea ce privește așa-zisul refuz de executare a dispozitivului sentinței civile, recurenții-pârâți arată că obligația stabilită prin această sentință este imposibil de executat, actele de pe care se solicită duplicate și dosarul de executare finalizat în 28.05.2003 nu există, pentru aspectele expuse pe larg în declarația de recurs.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului declarat de recurenții-pârâți ca nefundat, arătând că potrivit Legii nr.262/2007, care a modificat Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, prevede la art.18 alin.6 nou introdus, că în toate situațiile, prin dispozitiv, la cererea părții interesate, se poate stabili un termen de executare a hotărârii precum și amenda prevăzută la art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, instanță de executare fiind instanța care a judecat în fond, respectiv, Tribunalul București Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
De asemenea, nici critica privind inadmisibilitatea stabilirii prin dispozitiv a termenului de executare nu poate fi primită, întrucât, în lipsa termenului din cuprinsul hotărârii și față de refuzul autorității de a executa hotărârea, nici în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile, nu înseamnă că obligația prevăzută în titlu nu mai trebuie executată, ci dimpotrivă s-a acordat ca sancțiunea, dar și dreptul la despăgubiri pentru întârziere, neexecutare sau executare parțială, respectiv daune cominatorii, independent de amenda ce se face venit la stat, ambele sancțiuni civile putând fi aplicate cumulativ și în solidar.
În ceea ce privește istoricul și faptele, acestea au fost analizate de instanțele de fond, neputând fi invocate în acest moment.
Atașat întâmpinării, intimatul-recurent-reclamant a depus la dosarul cauzei înscrisuri, (filele 20-52-dosar recurs).
De asemenea, prin întâmpinare, intimații-recurenți-pârâți au solicitat respingerea recursului declarat de recurentul-intimat-reclamant, anexând întâmpinării înscrisuri, depuse la dosarul cauzei ( filele 63-103).
La data de 16.10.2009 recurentul-intimat-reclamant a depus la dosarul cauzei Note scrise însoțite de înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, atât prim prisma motivelor de recurs invocate cât și în limitele prevăzute de art. 3041.pr.civ. Curtea apreciază recursul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea ce face obiectul cauzei de față reclamantul a solicitat Tribunalului București -Secția A IX-A, Contencios Administrativ și Fiscal, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care sa se dispună punerea în executare a dispozitivului sentinței civile nr.4429/10.10.2006 a Tribunalului București -Secția A VIII-A, cu stabilirea prin dispozitivul sentinței a unui termen de executare și aplicarea cumulată a sancțiunii amenzii și acordarea despăgubirilor pentru neexecutarea obligației de comunicare, despăgubiri pentru întârziere, pe care reclamantul le-a lăsat la aprecierea instanței de executare, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art.24 din Legea nr.554/2004.
Prin această sentință, irevocabilă prin respingerea recursului, prin Decizia civilă nr.1871/15.09.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI -Secția A VIII-A Contencios Administrativ și Fiscal, au fost obligați pârâții și Biroul Executorului Judecătoresc la eliberarea duplicatelor solicitate și comunicarea numărului dosarului de executare privind executarea silită din data de 28.05.2003, îndreptată împotriva reclamantului, fiind obligați pârâții la plata sumei de 1000 RON, cu titlu de daune morale.
Potrivit prevederilor art.24 alin. l și 2 din Lg. nr.554/2004 din Legea contenciosului administrativ daca in urma admiterii acțiunii autoritatea publica este obligata sa încheie, sa înlocuiască sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt înscris sau sa efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face in termenul prevăzut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. In cazul in care termenul nu este respectat, se aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere. "
Cum prin sentința civilă nr. 4429/10.10.2006 au fost obligați pârâții la plata sumei de 1000 RON, cu titlu de daune morale, instanța de fond, avea obligația să lămurească cadrul procesual, în ceea ce privește partea din dispozitiv ce o reprezintă obligația de a da, respectiv de plată a sumei de 1000 RON, pentru care competența nu aparține instanței de contencios administrativ, ca instanță de executare, ci instanței civile de drept comun.
Procedura specială prevăzută de art.24-25 din Legea nr.554/2004 se aplică doar obligațiilor de încheiere, sa înlocuire sau modificare a unui actul administrativ, or de eliberare a unui alt înscris sau de efectuare a anumitor operațiuni administrative, stabilite prin sentințe irevocabile pronunțate de instanțe de contencios administrativ, nu și obligațiilor de a da o sumă de bani, care se execută potrivit Codului d e procedură civilă.
Or, deși reclamantul i-a solicitat, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei cereri și nici nu a lămurit cadrul procesual cu privire la executarea acestei obligații.
Pe de altă parte, instanța de fond, ca instanță de executare, deși a făcut aplicarea art.24 din Legea nr.554/2004, constatând că în lipsa unui alt termen stipulat în dispozitivul sentinței, obligația de comunicare a actelor nu a fost executată în termenul de 30 de zile, nu a aplicat conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere.
Instanța a obligați pârâții să comunice, în 10 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe, documentele stabilite prin sentința civilănr. 4429/10.10.2006 a Tribunalului București -Secția A VIII-A, sub sancțiunea amenzii de 20% din salariu minim brut pe economie pe zi de întârziere, or, așa cum au arătat și recurenții-pârâți, art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, nu prevede posibilitatea stabilirii unui nou termen de executare, în ipoteza în care autoritatea nu-și execută obligația stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă în sarcina sa în termenul de 30 de zile.
Practic instanța de fond nu s-a comportat ca o instanță de executare și nu a făcut aplicarea prevederilor art.24 din Legea nr.554/2004, în ceea ce privește sancțiunea în caz de executare, stabilind o nouă obligație de executare și fixând un termen în acest sens, sub sancțiunea aplicării unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, nesoluționând astfel fondul litigiului cu care era învestită.
Pe de altă parte, instanța trebuia să stabilească cadrul procesual sub aspect pasiv, în sensul de a stabili care este conducătorul autorității, sau persoana obligată, în persoana căreia trebuia să se stabilească dacă trebuie sau nu să fie obligată la plata amenzii, or, amenințarea cu sancțiunea aplicării amenzii de 20%, în caz de neexecutare a obligației în termenul de 10 zile s-a dispus și în sarcina BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC și în sarcina pârâtei.
În ceea ce privește fondul, în recurs, recurenții-pârâți au susținut, în ceea ce privește așa-zisul refuz de executare a dispozitivului sentinței civile, că obligația stabilită prin această sentință este imposibil de executat, actele de pe care se solicită duplicate și dosarul de executare finalizat în 28.05.2003 nu există, pentru aspectele expuse pe larg în declarația de recurs.
Or, având în vedere aspectele de nelegalitate arătate mai sus, cât și necesitatea administrării de probatorii cu privire la imposibilitatea de executare, în condiții de contradictorialitate, aspecte care vizează fondul litigiului și care nu au fost analizate până acum, precum și necesitatea ca instanța să administreze probatorii și cu privire la eventualele despăgubiri pentru întârziere la care reclamantul are avea dreptul, Curtea văzând dispozițiile art.312 pr.civ, urmează să admită recursul, să caseze sentința civilă recurată și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurentul-reclamant și de recurenții-pârâți BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC șiîmpotriva sentinței civile nr. 500/09.02.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - ---
GREFIER
judecător /Ex 2
Jud fond/
Președinte:Horațiu PătrașcuJudecători:Horațiu Pătrașcu, Alina Șuțu, Diana Magdalena
