Obligare emitere act administrativ. Decizia 259/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.259/CA/2008-
Ședința publică din 4 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ S M, cu sediul în S M, str. -, nr.8, jud.S M în contradictoriu cu intimata reclamantă,din,-, jud.S M, împotriva sentinței nr.126/CA din 27 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr.-, având ca obiect obligare emiter act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei, achitată prin ordinul de plată nr.162 din 28 mai 2008, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare, iar recurenta pârâtă a depus la dosar răspuns la întâmpinare, că ambele părți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă în baza prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, precum și faptul că, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 126/CA din 27 martie 2008, Tribunalul Satu Marea admis acțiunea reclamantei, domiciliată în,-, jud.S M prin mandatar, domiciliat în S M,-,.90, jud.S M împotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ ȘI FAMILIE SATU MARE, cu sediul în S M,-, jud.S M și-n consecință a anulat Decizia nr.1088/28.01.2008 emisă de pârâtă în soluționarea contestației, precum și a Decizia nr.696/12.12.2007 emisă de pârâtă privind respingerea acordării indemnizației pentru creșterea copilului, obligând pârâta să emită decizie în favoarea reclamantei în sensul aprobării acordării indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, fără cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a depus la primăria de domiciliu o cerere prin care a solicitat plata indemnizației prevăzută de OUG nr.148/2005, atașând la dosarul întocmit acte pentru dovedirea stagiului aferent perioadei 8.06.2006-8.06.2007 necesare acordării indemnizației pentru creșterea minorului. Prin Decizia nr.6966/12.12.2007 (fila 6 de la dosar), pârâta a respins solicitările reclamantei cât și contestația formulată (fila 7 de la dosar) cu motivația că pentru perioada 8.06.2006-08.06.2007 reclamanta nu a dovedit realizarea veniturilor agricole în condițiile art.71 lit.a din Codul fiscal.
Din probatoriul administrat în cauză instanța a reținut că reclamanta, ca urmare a muncii prestate în agricultură cu familia sa a obținut venituri anuale impozabile, rezultate și din cultivarea căpșunilor, pentru care a achitat impozitul prevăzut de lege, conform adeverinței nr.2058/19.07.2007.
Potrivit art.71 din Codul fiscal "veniturile din activități agricole sunt venituri din următoarele activități:
cultivarea și valorificarea, legumelor și zarzavaturilor, în sere și solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat.
cultivarea și valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor.
exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și altele asemenea.
valorificarea produselor agricole obținute după recoltare, în stare naturală de pe terenurile agricole proprietate privată sau luare în arendă, către unitățile specializate pentru colectare, unități de procesare industrială sau către alte unități, pentru utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie 2008.
În consonanță cu dispozițiile legale suscitate, instanța a constatat incidența în litigiul dedus judecății a dispozițiilor art.71 lit.b Cod fiscal, reținând că persoanele care realizează venituri din activități agricole, respectiv din cultivarea și valorificarea arbuștilor - în speță cultivarea și valorificarea căpșunilor -, sunt obligate să declare veniturile astfel obținute și să plătească impozitul legal stabilit. Obligația plății impozitului pe venit aferent veniturilor rezultate din activități agricole nu este condiționată de Legea nr.571/2003 de obligativitatea producătorului agricol de a obține vreo autorizație pentru exercitarea activității de exploatare a terenului agricol aflat în proprietatea sa.
Reținând în baza probelor administrate că reclamanta întrunește condițiile prevăzute de art.1 din OUG nr.148/2005, în sensul că aceasta în ultimul an anterior datei nașterii copilului a realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit Legii 571/2003, tribunalul a apreciat că aceasta are dreptul de a beneficia de indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, motiv pentru care în baza art.18 din Legea 554/2004 a admis ca fondată acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, corespunzător timbrat a formulat recurs pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială Județeană SMs olicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurenta critică sentința pentru motive de nelegalitate, constând în greșita aplicare a prevederilor art.1 alin.1 și 3 din nr.OUG148/2005.
Astfel, arată recurenta, că a respins cererea petentei vizând acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, conform nr.148/2005, precum și contestația depusă de aceasta în temeiul Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, întrucât veniturile realizate de reclamantă în perioada 15.11.2006 - 15.11.2007, nu se încadrează în categoria celor prevăzute de acest act normativ.
Aceasta, deoarece prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003, se înțelege venituri din salarii, venituri din activități agricole, așa cum sunt definite de lege.
Conform art.5 din nr.HG1025/2006, veniturile din activități agricole, prevăzute la art.1 alin.3 din ordonanța de urgență mai sus arătată, sunt cele definite de Codul fiscal la art.55, 46 și 71.
Concluzionând arată recurenta că, reclamanta nu a făcut dovada realizări de venituri care să se încadreze în categoria celor expres și limitativ prevăzute de actele normative aplicabile, pentru a fi luate ca și stagiu necesar acordării indemnizației pentru creșterea copilului conform nr.OUG148/2005.
Mai invocă recurenta împrejurarea că, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra faptului invocat în întâmpinare, în sensul de a stabili dacă cultivarea căpșunilor se încadrează sau nu în prevederile art.71 lit.b din Codul fiscal, pentru a putea fi considerat ca stagiu necesar acordării indemnizației.
Intimata ta prin mandatarul său a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondată a recursului.
Din actele existente la dosarul de fond rezultă că, posedă și cultivă o suprafață de 1,50 ha. căpșuni, iar pentru veniturile obținute din această cultură a achitat impozitul aferent, conform prevederilor prevăzute în Codul fiscal.
Cum forumul îndreptățit în România să încadreze plantele vegetale în diferite categorii este Academia Agricolă și Silvică precum și stațiunile de cercetare și dezvoltare agricolă din subordine, iar Stațiunea Agricolă Băneasa a încadrat căpșunul în categoria arbuștilor fructiferi, este evident că veniturile realizate din cultura acestuia se încadrează la art.71 lit.b din Codul fiscal.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs mai sus arătate, a fost apreciat ca nefondat, astfel că a fost respins.
Reclamanta a solicitat pârâtei acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în temeiul nr.OUG148/2005, motivat cu aceea că deține o suprafață de 3,59 ha teren agricol, din care 1,50 ha este cultivată cu căpșuni, iar restul cu legume și zarzavaturi.
Cererea acesteia deopotrivă cu contestația formulată a fost respinsă de recurentă, cu motivația că nu a făcut dovada realizării unor venituri agricole, în condițiile art.71 lit.a din Codul fiscal.
Instanța de fond admițând acțiunea a apreciat că, reclamanta a făcut dovada realizării unor venituri anuale impozabile, rezultate și din cultivarea căpșunilor, pentru care a achitat impozitul prevăzut de lege, aspect dovedit cu adeverința nr.2058/19.07.2007.
În prezentul recurs, recurenta formulează critici de nelegalitate constând în încălcarea sau aplicarea greșită a legii, respectiv art.304 pct.9 Cod procedură civilă, constând în aceea că reclamanta n-ar fi făcut dovada realizării de venituri în înțelesul art.71 lit.a din Codul fiscal, întrucât din actele depuse la dosar nu rezultă faptul că ar cultiva legume și zarzavaturi în sere și solarii special destinate acestor scopuri și nici condiția cerută de art.71 lit.d din Codul fiscal, întrucât cultivarea căpșunilor nu se încadrează în categoria arbuștilor prevăzută la acest text legal.
Criticile vizând nelegalitatea sentinței, sunt nefondate câtă vreme art.71 din Codul fiscal explicitează veniturile din activități agricole, enumerând la lit.a - cultivarea legumelor și zarzavaturilor în sere și solarii special destinate acestor scopuri și la lit.b - cultivarea și valorificarea arbuștilor.
Contrar susținerilor recurentei, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, întemeiat pe prevederile art.71 lit.b Cod fiscal, apreciind în mod legal că, persoanele care realizează venituri din activități agricole cum este și cultivarea și valorificarea căpșunilor, sunt obligate să declare veniturile astfel obținute și să plătească impozitul legal stabilit.
Ca urmare, cu respectarea principiului legalității, instanța a reținut că
s-a făcut dovada achitării impozitului prevăzut de lege, precum și împrejurarea că reclamanta întrunește cerințele art.1 din nr.OUG148/2005, astfel că este îndreptățită la indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani.
Prin admiterea acțiunii, instanța de fond s-a pronunțat asupra apărărilor invocate prin întâmpinare de pârâtă atunci când a reținut că persoanele care realizează venituri din cultivarea și valorificarea arbuștilor - în speță cultivarea și valorificarea căpșunilor - sunt obligate să declare veniturile obținute și să plătească impozitul legal stabilit - se încadrează în dispozițiile art.71 lit.b Cod fiscal, astfel că și această critică fiind neîntemeiată, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGEca nefondat recursul declarat deDIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ S Mîmpotriva sentinței nr.126 din 27 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 4 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond. -
- dact. - 2 ex.
- 13.09.2008
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Rițiu Roxana, Blaga Gabriela