Obligare emitere act administrativ. Decizia 533/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 533/CA
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta, cu domiciliul în C,-, județ C, împotriva sentinței civile nr.30 din 20.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, sector 1, nr.202, cu obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr. civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod pr.civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- din data de 28.03.2008 reclamanta în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată pârâta să actualizeze compensațiile bănești acordate în baza Legii nr.9/1998, pârâta urmând să fie obligată la emiterea Ordinului de validare pentru perioada cuprinsă între data emiterii hotărârii comisiei județene și validarea acesteia.
Prin sent.civ.nr.30/20.01.2009 Tribunalul Constanța - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția tardivității, cu consecința respingerii ca tardivă a acțiunii astfel formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele, cererea formulată de reclamantă reprezintă o nemulțumire a acesteia față de Ordinul nr. 855/ 23.02.2005, astfel sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 9/1998 și ale Legii nr. 554/2004.
Potrivit art. 7 alin 4 din Legea nr. 9/1998 "hotărârile comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul".
Potrivit art. 11 alin. 2 din. Legea nr. 554/2004 republicată și modificată cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ se poate introduce în mod excepțional și după trecerea termenului de 6 luni prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de 1 an de la data comunicării actului.
Deși reclamanta nu a solicitat expres anularea ordinului nr. 855/ 23.02.2005 emis de Cancelaria Primului Ministru, acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 având în vedere că este nemulțumită de cuantumul despăgubirilor stabilite prin acest ordin.
Față de considerentele de fapt și de drept enunțate, instanța a apreciat că excepția tardivității formulării cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, este întemeiată.
Astfel, reclamantei i s-a comunicat ordinul nr. 855/23.02.2005 emis de Cancelaria Primului Ministru și a primit întreaga sumă de bani cu titlu de compensații la data de 23.05.2006 iar cererea a formulat-o la data de 28.03.2008, cu mult peste termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. 4 din Legea nr. 9/1998 și cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând că în mod greșit a fost admisă excepția tardivității întrucât acțiunea a fost formulată în termen, astfel că se impune casarea acesteia și trimiterea cauzei instanței de fond pentru soluționare.
Fără a indica și dezvolta motivele de casare incidente în cauză, recurenta precizează arată în continuare că actualizarea compensațiilor trebuie să fie făcută până la momentul plății efective și aceasta are un caracter subsidiar ce nu atrage anularea cotelor făcute fără a se lua această măsură.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat ținându-se seama de faptul că instanța de fond în mod corect a luat act de tardivitatea introducerii prezentei cereri.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea va respinge recursul motivat de următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr.950/10.01.2002 a Comisiei Județene C pentru Aplicarea Legii 9/1998 s-a aprobat cererea nr.1718/26.01.1999 formulată de numita și s-a propus acordarea compensațiilor bănești în sumă de 777.300.378 lei vechi, reprezentând 293.306.650 lei pentru 5,726 ha teren agricol, 6.537.888 lei pentru 6 ha porumb și 477.455.840 lei pentru 1.000 mp teren intravilan abandonate de autorul acesteia statului bulgar în sat, com. jud.
Prin Ordinul nr.855/23.02.2005 Șefului Cancelariei Primului Ministru s-a validat Hotărârea nr.950 din 10.01.2002 pentru suma propusă de comisia județeană, aceasta urmând a fi eșalonată în conformitate cu art.5 din HG 286/2004.
Potrivit copiilor ordinului de plată din 03.03.2005 recurentei i s-a plătit prima tranșă în sumă de 315.367.608 lei vechi iar prin extrasul de cont din data de 23.05.2006 s-a achitat cea de-a doua tranșă în sumă de 48.005,26 lei noi.
Situația prezentată mai sus corespunde întocmai alineatelor finale ale art.352din HG 753/1998 astfel cum a fost modificată prin HG 1277/2007 în sensul că, propunerile de invalidare, precum și propunerile de plată, cu ori fără rectificarea hotărârii comisiei județene sau a municipiului B, se transmit vicepreședintelui însoțite de avizul consultativ al Asociației Române a Victimelor - Secția.
(2) Asociația prevăzută la alin. (1) desemnează 2 reprezentanți care își desfășoară activitatea la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
(3) Avizul Asociației Române a Victimelor - Secția este acordat în termen de 24 de ore de la consultarea dosarului și a propunerii de plată sau invalidare, neacordarea în termen echivalând cu avizul favorabil.
(4) Avizul consultativ nefavorabil se motivează.
(5) Pe baza propunerii Serviciului pentru aplicarea Legii nr.9/1998 vicepreședintele dispune, prin decizie, plata despăgubirilor, iar prin decizie motivată, invalidarea hotărârii sau rectificarea acesteia.
(6) Deciziile se comunică petenților și comisiilor județene sau a municipiului B și pot fi atacate în termen de 30 de zile la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază petentul.
(7) Prin decizie de plată i se solicită beneficiarului ca, după expirarea termenului de 30 de zile, să comunice Serviciului pentru aplicareaLegii nr. 9/1998numărul de cont și banca la care dorește să i se efectueze plata.
(8) În cazul în care există mai mulți beneficiari sau moștenitori, aceștia transmit, în original, procura notarială prin care împuternicesc pe unul dintre ei să primească plata, împreună cu numărul de cont al acestuia, certificatul de moștenitor sau orice alt act prin care beneficiarii își partajează de comun acord cuantumul despăgubirilor, împreună cu numărul de cont al fiecărui moștenitor.
(9) Comunicarea datelor prevăzute la alin. (8) înainte de împlinirea termenului de 30 de zile are semnificația renunțării la dreptul de a formula contestație.
Rezultă așadar că recurenta reclamantă s-a conformat aliniatului ultim și a comunicat datele în vederea primirii despăgubirilor printr-un cont bancar, atitudine care are în același timp și semnificația renunțării la dreptul de a formula contestație.
Este adevărat că prin Decizia XXI din 19.03.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii stabilind că, data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a mun.B, pentru aplicarea dispozițiilor Legii 9/1998.
Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 zile prev. de art.7 alin.3 din lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor. Însă, actualizarea întregii sume trebuia solicitată de recurenta reclamantă printr-o acțiune în contencios administrativ potrivit Legii 554/2004 formulată împotriva Ordinului nr.855/23.02.2005 care a validat Hotărârea nr.950/10.01.2002.
În cuprinsul acestui ordin la art.3 se arată că acesta poate fi atacat în termen de 30 zile.
Cum recurenta reclamantă nu a ales această cale, instanța de fond în mod corect a stabilit că la o distanță în timp de mai bine de 2 ani de la cea de-a doua tranșă formularea prezentei cereri nu poate avea decât un caracter tardiv.
Mai mult decât atât, cererea de față nu îndeplinește nici condițiile impuse de Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ atât în ce privește procedura prealabilă ( art.7 ) dar și termenul de introducere a acțiunii ( art.11 ).
Astfel în mod corect instanța de fond a apreciat că prezenta cerere putea fi introdusă în cel mult un an de la data comunicării actului, situație în care în mod justificat s-admis excepția tardivității.
În consecință, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 pr.civ va respinge recursul ca nefondat, menținând sentința primei instanțe ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta, cu domiciliul în C,-, județ C, împotriva sentinței civile nr.30 din 20.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în B, sector 1, nr.202, cu obiect obligare emitere act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
21 2009
Jud.fond-
Jud.red.-- -/01.02.2010
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea