Obligare emitere act administrativ. Decizia 760/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 760/ Dosar nr-
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
- - - - - judecător
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 401/CA din 8.04.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 3 noiembrie 2009, când părțile au lipsit, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 10 noiembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față
Constată că prin sentința civilă nr.401/CA/8.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu intimații Primăria Comunei și Consiliul Județean B; reclamantul a fost obligat să plătească intimatei Primăria Comunei suma de 1190 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, intimatul Consiliul Județean Bae mis la data de 30 ianuarie 2008 certificatul de urbanism nr. 29 pentru asfaltarea J 104 E - Mănăstirea ( 3,1 km).Pentru a clarifica regimul juridic al termenului intimatul Consiliului Județean a solicitat intimatei Primăria avizul, iar acesta din urmă poartă nr.3312/13 noiembrie 2007 și certifică faptul că zona afectată de lucrări de asfaltare aparține domeniului public al comunei și în folosirea actuală are regimul de drum vicinal conform G.
Deși reclamantul contestă regimul juridic al terenului din nr. 20/23.08.1999 rezultă că acest drum a fost inventariat în domeniul public al comunei.
De asemenea, prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 110/23 decembrie 1999 s-a aprobat avizul unic pentru G -urile unor localități din Județul B - inclusiv pentru Comuna, iar prin G nr. 817/2007 drumul vicinal de la (73 A) la Mănăstirea a fost clasat ca drum județean DJ 104
În aceste condiții eliberarea certificatului de urbanism ce face obiectul acțiunii în contencios a fost eliberat cu respectarea cerințelor legale și în baza acestor acte administrative necontestate de către reclamant.
De altfel, prin adresa nr. 11226/12 ianuarie 2009 reclamantului i s-au comunicat de către intimatul Consiliul Județean aceste înscrisuri în copie, iar faptul că reclamantul a susținut că prin eliberarea certificatului de urbanism i s- încălcat dreptul de proprietate nu poate fi luat în considerare față de înscrisurile depuse de intimați în cadrul legal al acțiunii în contencios administrativ.
Stabilirea dreptului de proprietate al reclamantului se poate realiza numai în cadrul unei acțiunii în revendicare pe calea dreptului comun în baza unei expertize judiciare topografice.
Certificatul de urbanism cuprinde elementele prevăzute de art.31 din Legea nr.350/2001 privind regimul juridic, economic și tehnic al drumului pe care s-au probat lucrările de asfaltare.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 50/1991 certificatul de urbanism reprezintă doar actul de informare prin care autoritatea intimată a făcut cunoscut solicitantului Direcția de administrare Drumuri și Poduri B elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, stabilind cerințele urbanistice care urmează a fi îndeplinire prin documentația tehnică, lista cuprinzând avizele și acordurile necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții.
Autorizația de construire se emite după parcurgerea de către solicitant a etapelor prevăzute de art. 2 alin.2 indice 1 din Legea nr. 50/1991, astfel că instanța nu este în măsură să oblige intimata să elibereze și înmâneze reclamantului acest act.
Mai mult, solicitarea reclamantului se baza doar pe mențiunile efectuate în Buletinul Informativ al Comunei, iar Primăria Comunei nu este emitentul certificatului de urbanism și al autorizației de construire, astfel că nu era în măsură să răspundă solicitării petentului.Față de aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Văzând prevederile art. 274 alin.1 Cod procedură civilă, cupla procesuală aparținând reclamantului, acesta a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat, efectuate de intimata Primăria conform extrasului de cont și facturi fiscale nr. 162/26 martie 2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs arată că s-a comis o eroare judiciară fiindcă tribunalul a ignorat documentele depuse la dosar din care rezultă că i se încalcă dreptul sacru de proprietate. Se enumeră actele care dovedesc dreptul său de proprietate. Consideră că Primăria se face vinovată de încălcarea legii în emiterea avizului și a ocupat abuziv terenul proprietatea sa pentru a construi un nou drum, iar Consiliul Județean B se face de asemenea vinovat de încălcarea legilor în emiterea certificatului de urbanism și al autorizației de construcție dacă există. Prima instanță a reținut în motivare doar actele mincinoase și viclene ale pârâților nu și susținerile sale și n-a solicitat toate actele, unele emise în perioada în care a fost primar. Consideră că nu i se poate cere să facă o ridicare topografică lui atâta timp cât a depus planurile parcelei și cât obiectul acțiunii este abuzul celor doi pârâți. Precizează că tribunalul i-a reproșat că nu și-a luat avocat. Solicită casarea sentinței cu obligarea Consiliului Județean B să promoveze documentația de expropriere și obligarea pârâtelor la plata de daune morale.
Recursul nu este întemeiat în drept.
Pârâtul Consiliul Județean Bad epus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului declarat. A emis certificatul de urbanism cu respectarea prevederilor legale cuprinse în art. 31 din Legea nr. 350/2001 și art. 6 din Legea nr. 50/1991. Recurentul invocă motive care vizează o pretinsă încălcare a dreptului său de proprietate fără a contesta legalitatea actelor administrative în baza cărora s-a emis certificatul de urbanism.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul este nefondat.
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei obligarea acestei pârâte să elibereze autorizația de construire eliberată de Primăria privind DJ nr. 104E și daune morale de 5000 lei și în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean B anularea certificatului de urbanism nr. 29 pentru asfaltarea J 104 E - Mănăstirea emis de acest pârât. Cadrul procesual a fost stabilit de reclamant conform principiului disponibilității.
Prima instanță nu putea să acorde ceea ce nu s-a cerut.
Este de subliniat că și în recurs reclamantul modifică obiectul cererii de chemare în judecată inițială solicitând obligarea Consiliului Județean B să promoveze documentația de expropriere și obligarea pârâtelor la plata de daune morale.
Conform art. 294 coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Pentru aceste motive instanța nu va analiza în recurs cererile noi formulate de recurentul reclamant.
Față de obiectul acțiunii deduse judecății se reține că obligarea la eliberarea și înmânarea autorizației de construire eliberată de Primăria privind DJ nr. 104E de către pârâta Primăria nu este posibilă deoarece aceasta nu a emis nici o autorizație de acest fel. Corect a arătat tribunalul că această pârâtă nu este emitentul certificatului de urbanism pentru acest drum județean și nici pentru o eventuală autorizație de construire referitoare la DJ nr. 104E. Reclamantul a cerut această informație ca urmare a apariției unui articol în Buletinul Informativ în care se menționa că " Pentru drumul de acces la Mănăstirea s-a emis deja autorizația de construire". Este de observat că nici în cuprinsul textului citat nu se arată că autorizația s-ar fi emis de Primărie.
Petitul privind anularea certificatului de urbanism nr. nr. 29 pentru asfaltarea J 104 E - Mănăstirea emis de pârâtul Consiliul Județean Baf ost de asemenea analizat corespunzător.
Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea 350/2001
"(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii
(3) Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) În certificatul de urbanism se va menționa în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia."
Conform art. 30 "Pentru aceeași parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conținutul acestora, bazat pe documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, și celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleași pentru toți solicitanții. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism. iar art. 31 din același act normativ prevede că " Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului și servituțile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren și/sau construcțiile aferente - în intravilan sau în extravilan; prevederi ale documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicții definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România și asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempțiune a statului potrivit legii, precum și altele prevăzute de lege. Informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrămintele acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;
b) regimul economic al imobilului - folosința actuală, destinații admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zonă, reglementări fiscale specifice localității sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accese pietonale și auto, parcaje necesare, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înălțimea minimă și maximă admisă."
Dispoziții asemănătoare se regăsesc și în art. 6 din Legea nr. 50/1991 "(1)Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4:
a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului;
c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
d) încunoștințează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere și, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
(1^1) Punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului reprezintă documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare inițială, respectiv după etapa de încadrare a investiției în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autoritățile prevăzute la art. 4, (președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului B, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului B, ai orașelor și comunelor) abilitate să autorizeze lucrările de construcții, și se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menționându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semnează de către președintele consiliului județean sau de primar, după caz, de secretar și de arhitectul-șef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din aparatul propriu al autorității administrației publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.
(4) În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul - orice persoană fizică sau juridică interesată - se va adresa autorităților prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism, respectiv localitate, număr cadastral și număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel, cât și elementele care definesc scopul solicitării.
(5) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții."
În certificatul de urbanism contestat, la regimul juridic se menționează "amplasamentul este situat în extravilanul comunei, domeniu public de interes județean în administrarea Consiliului Județean B (DJ 104E), precum și proprietăți particulare, conform aviz Primăria Comunei nr. 3312/13.11.2007", și regimul economic actual "drum județean DJ 104E, destinație aprobată conform al Comunei identică cu folosința actuală". Se constată că nu s-a solicitat certificat de urbanism pentru un nou drum ci pentru unul existent deja și de asemenea că terenul pe care este situat aparține domeniului public de interes județean, dar și proprietăți particulare.
Certificatul de urbanism este un act de informare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții, doar indică avizele, documentele, acordurile necesare obținerii autorizației de construire.
Reclamantul are posibilitatea formulării unei acțiuni în revendicare dacă i se încalcă proprietatea. De asemenea poate solicita anularea autorizației de construire dacă se eliberează fără acordul său sau pentru terenul proprietatea sa fără ca în prealabil să fi avut loc o expropriere.
Tocmai datorită faptului că reclamantul a formulat o cerere insuficient precizată în ceea ce privește obiectul acesteia și temeiurile de drept, care nu concordă cu motivele de fapt invocate în susținerea ei, prima instanță l-a sfătuit să apeleze la serviciile unei persoane de specialitate.
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin 6 Cod procedură civilă "în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății" iar o hotărâre prin care s-a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut este supusă modificării în calea de atac ( în acest sens art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă ).
Toate celelalte argumente aduse de recurent în sprijinul cererii sale de modificare a sentinței tribunalului vizează o pretinsă încălcare a dreptului său de proprietate fără a viza legalitatea actelor administrative, obiect al acțiunii.
Pentru considerentele arătate, constatând că nici unul dintre motivele de recurs nu este întemeiat, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat de recurentul reclamant și să mențină sentința civilă atacată cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă și faptul că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 401/CA din 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - -
Grefier,
Red.MC 12.11.2009/dact VP 14.11.2009
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena