Obligația de a face. Decizia 2022/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2022

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță JUDECĂTOR

-- - -JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu

- - - -JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu

GREFIER -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta prin procurator împotriva sentinței numărul 722 din data de 13 martie 2008, pronunțată în dosarul nr-.

La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic, pentru intimatul pârât CONSILIUL LOCAL C, lipsind recurenta reclamantă și intimata pârâtă

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față;

Consilier juridic, pentru intimatul pârât CONSILIUL LOCAL C, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temenică.

CURTEA:

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr.722 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, s-a respins cererea reclamantei, prin procurator, având ca obiect sechestru judiciar și repartizarea spațiului comercial, situat în C, strada - nr.11, -.8, parter - magazin, în baza Legii 341/2004.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că prin cererea formulată reclamanta a solicitat obligarea C să-i închirieze pe o perioadă de 5 ani, pe bază de contract, spațiul comercial, situat în C, strada - nr.11, -.8, parter - magazin, considerându-se îndreptățită să beneficieze de dreptul prevăzut de art.5 lit.c din Legea 341/2004.

Instanța a constatat că imobilul ce face obiectul cererii de închiriere nu intră în categoria acestor dispoziții legale, întrucât din actele depuse la dosar rezultă că face parte din domeniul privat al municipiului C și se află în administrarea

În ceea ce privește petitul privind punerea sub sechestru judiciar a spațiului respectiv, s-a apreciat că potrivit art.598 Cod pr.civilă, măsura se poate dispune numai dacă este necesară conservarea dreptului de proprietate sau posesiei pe care reclamanta l-ar avea asupra imobilului, ori în speță condiția nu este îndeplinită, având în vedere că nu are astfel de drepturi asupra acestuia.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, susținând că în mod greșit instanța de fond a avut în vedere adresa nr.340.440 din 18 ianuarie 2008 și HCL nr.522/2007, acte care au fost comunicate de Primăria C care nu este parte în proces, că pârâtul - Consiliul Local C nu a răspuns la adresa dispusă de instanță, prin încheierea din 22.10.2007, iar instanța nu s-a pronunțat asupra ordinului de repartizare rezultat în urma aprobării tacite a cererii înregistrată sub nr. 9264/1.02.2006, care este anterior datei emiterii acestor înscrisuri.

S-a mai invocat refuzul pârâtului Consiliul Local al Municipiului C de a răspunde la adresa întocmită de instanță în baza deciziei nr.2690 din 5 iunie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA și a încheierii din 22.11.2007, referitor la regimul juridic al terenului aferent magazinului "".

A precizat recurenta că în prezent spațiul în litigiu este liber din punct de vedere fizic și juridic și solicită daune cominatorii, respectiv câte 150 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la data executării acesteia.

În recurs, pentru a se verifica care a fost situația juridică a imobilului la data formulării cererii pentru închiriere de către reclamantă, instanța a solicitat pârâtului informații scrise în acest sens.

Examinând sentința, sub aspectul criticilor invocate, precum și în raport de situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:

Acțiunea introductivă vizează refuzul nejustificat al pârâților C și Consiliul Local de a-i repartiza reclamantei, spre închiriere, spațiul comercial situat în C, Strada - nr.11, -.8, parter - magazin, solicitat în baza cererii nr.5023 din 28 martie 2006.

Recurenta reclamantă are, conform certificatului emis la 11 iunie 2007 de Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluționarilor din 1989, titlul de luptător pentru Române din 1989 - luptător remarcat pentru fapte deosebite.

În această calitate, reclamanta a solicitat în baza Legii 341/2004, prin cererile înregistrate sub nr.9264 din 01.02.2006 și nr.5023 din 28 martie 2006, închirierea spațiului comercial situat în C, strada - nr.11, -.8 parter- magazin "", administrat de

Potrivit art.5, alin.1, lit.c teza I-a din Legea 341/2004- a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la române din 1989-, persoanele cărora le- fost recunoscută calitatea de luptător pentru din 1989 sau sunt urmași de erou- martir, beneficiază între altele și de dreptul de a cumpăra sau închiria cu prioritate, fără licitație,din fondul de stat,a unui spațiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafață utilă de până la 100 mp.

Din actele depuse la dosar la instanța de fond, respectiv adresele nr.4851 din 15.02.2006 și referatul privind cererea reclamantei, întocmite de C, adresa nr.4492 din 25 mai 1994, dovada nr.3293 din 10.03.1993, anexa la certificatul de înregistrare privind sediul secundar situat în C, rezultă că încă din aprilie 1994 spațiul în litigiu face parte din patrimoniul pârâtei C și este destinat funcționării unui magazin de desfacere a materialelor de construcții și instalații, aparținând acestei regii (filele 19-22 dosar nr-).

Prin hotărârea nr.522 din 31.10.2007, Consiliul Local al Municipiului Caa probat inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al Municipiului C, inventar în care a fost cuprins în mod legal și spațiul din litigiu, având în vedere că în mod permanent acest spațiu s-a aflat în administrarea

Rezultă că acest spațiu nu intră în categoria celor prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din Legea 341/2004, atâta timp cât nu face parte din fondul de stat, ci, așa cum s-a arătat, aparține domeniului privat al Municipiului C, fiind administrat de

În afara argumentelor expuse, se mai arată că pentru a putea forma obiectul repartizării cu prioritate, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale mai sus arătate, spațiul solicitat trebuie să fie liber.

Ori, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că spațiul solicitat nu este liber, întrucât este destinat activității comerciale, desfășurate de C încă din anul 1994.

În ceea ce privește motivul invocat de reclamantă, referitor la înscrisurile depuse la dosar de Primăria C, care nu are calitate procesuală, se constată că este nefondat, deoarece în cauză cea care deține informații cu privire la imobilele aflate în domeniul public și privat al Municipiului C este Primăria, o structură în cadrul căreia funcționează Direcția Patrimoniu, care deține evidența cu privire la regimul juridic al acestor bunuri.

Susținerea recurentei că pârâtul Consiliul Local C nu a răspuns la adresa dispusă de instanță în ședința din 22 noiembrie 2007 este nefondată, întrucât prin cele două adrese emise de instanță s-au cerut relații cu privire la regimul juridic al spațiului în litigiu la Serviciul și cadastru și la Serviciul Direcției Patrimoniu,ori aceste servicii nu funcționează în subordinea Consiliului Local al Municipiului C, ci în cadrul Primăriei Municipiului C, astfel că aceasta din urmă a comunicat relațiile solicitate de instanță la următorul termen din 24 ianuarie 2008, prin adresa nr.-/18.01.2008, la care au fost anexate hotărârea nr.522/30.06.2007, cu inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al Municipiului

De asemenea, nu poate fi primită nici afirmația potrivit căreia, până la data soluționării recursului, spațiul în litigiu a devenit liber, ca urmare a retragerii magazinului, întrucât această afirmație nu a fost probată.

Faptul că cererea reclamantei prin care solicită închirierea spațiului au fost adresată Prefecturii Județului D, iar aceasta la rândul său le-a înaintat către pârâta C, în vederea analizării celor sesizate și comunicării punctului său de vedere, aceste demersuri nu au caracterul unei aprobări tacite a acestei cereri, ci reprezintă doar procedura de soluționare a petițiilor făcute de cetățeni, prevăzută de Ordonanța nr.27/2002.

Referitor la daunele cominatorii solicitate prin recursul declarat, se apreciază că o astfel de cerere nu mai poate fi primită, având în vedere că în calea de atac, potrivit art.294 Cod pr.civilă, nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, iar pe de altă parte, netemeinicia petitului principal, atrage netemeinicia celui accesoriu.

Față de cele expuse, constatându-se că toate motivele invocate sunt nefondate, urmează ca, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, se fie respins recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Respinge recursul declarat de reclamanta prin procurator împotriva sentinței numărul 722 din data de 13 martie 2008, pronunțată în dosarul nr-.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Octombrie 2008

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.jud.

LF/ 2 ex/04.11.2008

Președinte:Magdalena Fănuță
Judecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Sanda Lungu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 2022/2008. Curtea de Apel Craiova