Obligația de a face. Decizia 2370/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2370
Ședința publică din 7 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către reclamantul -. -, împotriva Sentinței civile nr. 648 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați CLINICA DE PSIHIATRIE C-N și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE, având ca obiect obligația de a face
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la al treilea termen de judecată, este legal timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, precum și că prin însuși memoriul de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că la data de 17 septembrie 2009 s-a înregistrat la dosar un înscris din partea pârâtului intimat Spitalul Clinic Județean de Urgență C, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
La data de 6 octombrie 2009 s-au înregistrat la dosar precizări din partea reclamantului recurent Șt. -, însoțite de înscrisuri probatorii, precizări prin care recurentul și-a dezvoltat argumentația privind demersul promovat.
Curtea, în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.648 pronunțată la 13 martie 2009 în dosar nr-, Tribunalul Cluja constatat că la data de 28 noiembrie 2008 reclamantul a renunțat la judecată față de Ministerul Sănătății Publice.
Față de pârâta Clinica de Psihiatrie C-N acțiunea a fost respinsă cu motivarea că, în baza demersurilor făcute, Spitalul Clinic Județean de Urgență a comunicat instanței că din registrul de evidență a pacienților din Secția Clinică de Psihiatrie a rezultat faptul că reclamantul a fost internat în regim de urgență - în perioada 8.02.1982 - 23.02.1982, cu foaia de observație nr.386 cu diagnosticul "psihopatie iritabilă instabilă decompensată cenestopat". Întrucât termenul de arhivare a foilor de observație este de 15 ani, s-a precizat de către Spitalul clinic județean de urgență că nu se poate comunica copia acestei foi.
Drept consecință, instanța de fond a apreciat că refuzul clinicii de a comunica date arhivate de mult și care nu se mai găsesc în evidența sa nu constituie un refuz nejustificat, chiar dacă în conformitate cu dispozițiile art.21 din Legea nr.46/2003 doar reclamantul este îndreptățit să obțină aceste informații.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul.
În motivarea recursului se arată că termenul de arhivare a documentelor la clinicile și spitalele de psihiatrie sunt între 15 și 30 de ani, cu specificarea că pentru bolile psihice cronice termenul este maxim.
Se mai susține că instanța de fond nu a analizat cererea reclamantului de a trimite întreg dosarul la comisia mixtă din cadrul Ministerului Sănătății și Justiției, conform celor menționate în înscrisurile depuse în data de 5.06.2008 și 30.10.2008.
Recurentul prezintă apoi hotărârile judecătorești pronunțate asupra cererilor adresate instanțelor judecătorești, criticând soluțiile pronunțate, invocând în principal refuzul instanțelor de a-i soluționa cererile și de a administra probele necesare,
Se solicită ca soluție posibilă trimiterea întregului dosar la Comisia mixtă din cadrul Ministerului Sănătății și Justiției.
În concluzie, recurentul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, reevaluarea stării de sănătate prin comisia mixtă, eliberarea copiei - extras din registrul de internări în anul 1982 luna februarie cu de observație nr.386/1982, nomenclatorul cu termenele de păstrare a documentelor medicale de către Clinica de psihiatrie C-N radierea sa din evidența bolnavilor psihici cronici al ambulatoriului Spitalului mun.
Prin înscrisul înregistrat la 6 oct.2009, recurentul precizează că deși a renunțat la judecată față de Ministerul Sănătății, această autoritate centrală trebuie să stea în judecată și să răspundă de greșelile comise de instituțiile din subordine.
Curtea analizând recursul declarat reține că acesta este nefondat.
Așa cum s-a reținut de către instanța de fond și cum recunoaște și recurentul prin înscrisul înregistrat la 6 oct.2009, acesta a renunțat la judecată față de Ministerul Sănătății pe care l-a chemat inițial în judecată pentru a fi obligat să comunice instanței de judecată pe ce bază s-a făcut înscrierea sa în evidența ambulatorului de specialitate a municipiului
Ulterior, respectiv la termenul din 28 noiembrie 2008, reclamantul-recurent, personal, în ședința publică a declarat că renunță la judecată față de acest pârât. În raport de voința reclamantului exprimată în mod expres, în mod legal și temeinic, instanța de fond a luat act de renunțarea la judecată. Prin urmare precizarea făcută în recurs la data de 6 oct.2009 nu poate fi analizată, chiar și dacă s-ar considera că a fost formulată ca motiv de recurs în termenul prevăzut de art.303 proc.civ.
În ceea ce privește soluția pronunțată față de Clinica de Psihiatrie C-N, se are în vedere că aceasta este legală și temeinică, în condițiile în care s-a afirmat că nu se mai păstrează foile de observație din anul 1982, fiind expirat termenul de păstrare în arhivă.
Referitor la termenele de păstrare a actelor medicale, Curtea reține că indiferent dacă termenul de păstrare a documentelor medicale este de 15 sau 30 de ani, atâta timp cât s-a afirmat că documentul solicitat de reclamant nu mai există în arhiva de psihiatrie C-N, acesta nu poate fi eliberat în copie reclamantului și deci refuzul pârâtei nu este unul nejustificat. În măsura în care s-ar dovedi încălcarea dispozițiilor legale privind arhivarea și păstrarea documentelor, aceasta ar atrage sancțiunile prevăzute de Legea nr.16/1996, dar aceasta excede prezentului cadru procesual.
În ceea ce privește cererea de trimitere a dosarului către "Comisia mixtă din cadrul Ministerului Sănătății și Justiției", în baza adresei nr.MC 8117/4.08.2005 (36 dosar fond), aceasta nu a constituit obiect de analiză al instanței de fond întrucât în fapt reprezintă o cerere în probațiune, respectiv de executare și executare imediată, iar această cerere nu avea nici o legătură cu obiectul prezentei cauze, respectiv cu refuzul de a soluționa o cerere.
De asemenea, Curtea reține că celelalte cereri formulate în partea finală a declarației de recurs și care nu au fost analizate anterior, nu pot fi analizate în cadrul acestui dosar deoarece exced obiectului cu care reclamantul a investit instanța de fond.
În concluzie, Curtea apreciază că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, în limitele în care a fost investită, astfel că recursul declarat de reclamant este nefondat și urmează a fi respins, în baza art.312 alin.1 proc.civ. raportat la art.20 din Legea nr.554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de împotriva Sentinței civile nr. 648 din 13.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red.EG
Dact./4ex.
04.11.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Eleonora Gheța Maria Hrudei
