Obligația de a face. Decizia 2922/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2922
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie JUDECĂTOR
-- --JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
-- - -JUDECĂTOR 3: Daniela Vijloi
GREFIER-
S-a luat în examinare recursul formulat de recursul formulat de reclamantul A, împotriva sentinței nr.442 din dat de 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru intimații pârâți Consiliul Local al Municipiului C și Primarul Municipiului C, lipsind recurentul reclamant A.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal și este timbrat legal.
S-a arătat că au fost depuse de către recurentul reclamant A, precizarea motivelor de recurs și înscrisuri.
Consilier juridic pentru intimații pârâți Consiliul Local al Municipiului C și Primarul Municipiului C, nu a solicitat termen pentru observarea acestora.
Constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii;
Consilier juridic pentru intimații pârâți Consiliul Local al Municipiului C și Primarul Municipiului C, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
La data de 16.10.2008 reclamantul chemat în judecată Primarul mun. C și Consiliul Local C, pentru fi obligați să elibereze certificatul de urbanism pentru terenul situat în C în C,-
În motivare, aratat că s- adresat autorităților pârâte cu cererea înregistrată sub nr. -/25.008.2008, cerere ce i s- respins cu motivarea că terenul are destinație de "zonă, parcuri, recreere,turism",așa cum s- stabilit prin HCL nr. 23/2000. Reclamantul solicită să se constate nelegalitatea HCL 23/2000, avându-se în vederea lipsa conformității cu realitatea a înscrisurilor avute în vedere la adoptarea acestui act administrativ și anume planul de urbanism general și planul de urbanism zonal.
De asemenea, aratat că terenul este proprietatea sa,dobândit cu actul de vânzare - cumpărare nr. 1958/28.12.1999, încadrarea acestui teren în categoria de spațiu însemnând expropriere forțată și trecerea în proprietatea domeniului public ce aparține statului.
A mai aratat, că actul de respingere cererii de eliberare certificatului de urbanism este nelegal, întrucât motivarea refuzului de eliberare acestui certificat este nejustificată,respectiv existența unui care prevede că terenul este destinat pentru spațiu.
Reclamantul a considerat abuz de putere din partea pârâților, întrucât nu poate folosi terenul proprietate personală aducându-i-se în acest fel prejudicii patrimoniale.
De asemenea, prin cererea de chemare în judecată a mai solicitat să se acorde daune materiale în valoare de 10.000 lei, sub sancțiunea unei penalități de 100 lei/zi întârziere în sarcina primarului mun. C, conf. art. 18 al. 5 din Legea 544/2004.
În susținerea cererii depus la dosar actul administrativ contestat,certificatul de urbanism nr. 2975/27.08.2008,actul de proprietate și certificatul de nomenclatură stradală, dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Prin sentinta nr. 442 din 26 februarie 2009, Tribunalul Dolj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a respins actiunea ca fiind inadmisibila.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca, urmare a cererii depuse de către petent, a fost emis certificatul de urbanism nr. 2975 din 17 august 2008, atestând regimul de folosință al suprafeței de 800 mp aflată în proprietatea petentului, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1958/1999, ca fiind teren arabil cu categoria de destinație zonă - parcuri, recreere, turism, constatată prin planul de urbanism general aprobat prin HCL 23/2000 emisă de Consiliul Local C.
În cuprinsul certificatului de urbanism se arată că intenția de amplasare a unei stații de distribuție nu poate fi soluționată favorabil, în condițiile în care, suprafața de teren prezintă caracterul de neconstruibil în conformitate cu disp. OUG 195/2005 modificat prin OUG 114/2007.
îndeplinirea condițiilor privind procedura prealabilă, instanța a constatat că, prin cererea înregistrată sub nr. 10422 din 23 ianuarie 2009, petentul a solicitat revocarea actului administrativ apreciat ca fiind ilegal și anume certificatul de urbanism nr. 2975 din 25 august 2008.
Potrivit art. 7 alin. 1 din legea 554/2004, nainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Prezenta contestație fiind formulată împotriva unui act administrativ unilateral tipic, instanța a constatat că procedura recursului prealabil apare ca fiind obligatorie, în raport de norma legală mai sus menționată, precum și de dispozițiile art. 7 alin. 5 din același act normativ.
Văzând disp. art. 109 alin. 2.pr.civ. potrivit căruia, în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de lege, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se anexează cererii de chemare în judecată, instanța constată că îndeplinirea procedurii jurisdicțional administrative prealabile constituie o cerință de admisibilitate a contestației.
În speță, petentul a formulat cererea de chemare în judecată în data de 16 octombrie 2008, îndeplinind procedura prealabilă conform cererii ulterioare, înregistrată la autoritatea administrativă emitentă, la data de 23 ianuarie 2009. Conform mențiunilor efectuate în cuprnsul certificatului de urbanism, acest act administrativ a fost comunicat petentului, la data de 11 septembrie 2008.
Astfel, parcurgerea procedurii recursului prealabil, peste termenul prevăzut de art. 7 alin. 1 din legea 554/2004, de 30 zile de la comunicarea actului administrativ atacat, echivalează cu neîndeplinirea acestei proceduri și constituie o cauză de inadmisibilitate a contestației formulate.
De asemenea, urmărind practica instanței supreme ( decizia nr. 994 din 15 februarie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Contencios Administrativ și Fiscal ), s-a constatat existența unei cauze de inadmisibilitate a acțiunii formulate în contencios administrativ atunci când plângerea prealabilă a fost formulată după sesizarea instanței de judecată competente, în condițiile în care această procedură nu prezintă un caracter prealabil.
În aceste condiții, instanța a apreciat că acțiunea formulată de către petent nu îndeplinește cerința de admisibilitate privind parcurgerea procedurii prealabile.
În ceea ce privește excepția de nelegalitate a HCL 23/2000 instanța a avut în vedere dispozițiile art. 4 din legea 554/2004, potrivit cărora legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
În speță, în condițiile în care se constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, excepția de nelegalitate rămâne fără suport în petitul principal; de asemenea, s-a constatat că inadmisibilitatea cererii principale, constituind "sine qua non" un refuz de soluționare pe fond a acesteia, conduce la neîndeplinirea unei condiții legal reglementate sferei excepției de nelegalitate și anume ca, de actul administrativ a cărui nelegalitate se invocă, să depindă soluționarea pe fond a acțiunii.
În aceste condiții, instanța nu a mai analizat excepția de nelegalitate invocată.
Pentru considerentele mai sus expuse, reținând încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 7 alin. 1 din legea 554/2004, în speță, instanța a respins acțiunea formulată, ca fiind inadmisibilă.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamantul A, care a criticat-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 pct. 9.civ.
Cod PenalIn dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a aratat ca a formulat cerere pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru terenul in litigiu la data de 01.08.2008, inregistrata sub nr. -/01.08.2008, respinsa prin certificatul nr. 2747/08.08.2008.
Impotriva acestui refuz a formulat plangere prealabila, fiindu-i inmanat un formular tip, inregistrat sub nr.-/25.08.2008, solutia fiind in acelasi sens, de respingere a cererii, raspunsul fiind materializat prin certificatul nr. 2975/27.08.2008.
In opinia recurentului, plangerea prealabila a fost formulata in termenul legal prevazut de art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004, iar pe de alta parte, in cauza sunt aplicabile prevederile art. 7 alin.7, care instituie posibilitatea formularii plangerii in termen de 6 luni, care este unul de prescriptie.
A solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine caracterul nefondat al recursului, pentru considerentele care se vor arata in continuare.
Procedura prealabila administrativa este reglementata, prin dispozitiile art. 7 alin.1 din Legea nr. 554/2004, ca o conditie de exercitare a dreptului la actiune, in lipsa careia instanta nu poate fi sesizata, avand in vedere si dispozitiile art. 109 alin.2 civ.
Cod PenalIn speta, Curtea constata ca recurentul s-a adresat instantei de contencios administrativ pentru anularea certificatului de urbanism nr. 2975/27.08.2008, prin care a fost respinsa solicitarea reclamantului de amplasare a unei statii de distributie, cu motivarea ca terenul prezinta caracterul neconstruibil, fara ca anterior sa formuleze o reclamatie administrativa prin care sa solicite autoritatii emitente revocarea in tot sau in parte a actului administrativ atacat.
In fata instantei de fond, reclamantul a facut dovada parcurgerii procedurii prealabile (cererea inregistrata la Primaria Municipiului C sub nr. 10422/23.01.2009, solutionata la data de 09.02.2009 - fila 35 dosar fond), insa peste termenul de 30 de zile prevazut de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, ceea ce echivaleaza cu neindeplinirea acestei proceduri.
Sub acest aspect, Curtea nu va primi critica formulata in recurs vizand incidenta a cauza a prevederilor art.7 alin.7 din acelasi act normativ, care ii permite formularea plangerii prealabile intr-un termen de 6 luni de la data emiterii actului, intrucat dispozitiile alin.7 au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 797/2007.
Tot astfel, referitor la sustinerea recurentului, in sensul ca a realizat procedura prealabila prin cererea inregistrata sub nr.-/25.08.2008, solutionata prin certificatul 2975/27.08.2008, Curtea constata din actele existente la dosar ca, intr-adevar, anterior cererii in discutie, reclamantul a mai avut o solicitare pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru terenul in litigiu la data de 01.08.2008, inregistrata sub nr.-/01.08.2008 si respinsa prin certificatul nr. 2747/08.08.2008.
Desi Legea nr. 554/2004 nu instituie cerinte speciale, de fond sau de forma, pentru validitatea actiunii administrative prealabile, cererea nr.-/25.08.2008 (fila 39 dosar fond) nu poate avea caracterul unei reclamatii administrative intrucat nu contine critici asupra modului de solutionare a celei dintai solicitari, ci este practic o cerere noua prin care se solicita emiterea certificatului de urbanism.
In considerarea celor expuse, hotararea primei instante fiind data cu aplicarea corecta a legii, neexistand nici motive de ordine publica pe care instanta sa le invoce din oficiu, Curtea va respinge recursul ca nefondat, in aplicarea dispozitiilor art. 312 alin. 1 cu referire la art. 304 pct.9 civ.
Cod PenalPENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul A, împotriva sentinței nr.442 din dat de 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, in contradictoriu cu intimatii parati Consiliul Local al Municipiului C si Primarul Municipiului
Decizie irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.Jud.
Ex.2/14.07.2009
Jud.fond
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Daniela Vijloi
