Obligația de a face. Decizia 402/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 402/2010

Ședința publică de la 18 Februarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 2: Monica Diaconescu

JUDECĂTOR 3: Radu Rareș

GREFIER:

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de către contestatoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N împotriva deciziei civile nr.2493/14.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, privind și pe intimații - SRL și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, având ca obiect obligația de a face restituire taxă de primă înmatriculare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezenta contestație în anulare este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.

Se mai învederează faptul că la data de 17 februarie 2010 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimata DGFP

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin decizia civilă nr. 2493/14.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, s-a dmis recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice C-N împotriva sentinței civile nr. 583 din 6 martie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, care a fost modificată în parte, în sensul că, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei dobânda legală prevăzută de art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000 calculată asupra sumei de 3.667 lei începând cu data de 14.08.2007 până la restituirea sumei.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că instituția nu are calitatea procesuală nu poate fi reținută întrucât taxa așa cum rezultă din chitanța seria - nr.- a fost achitată la trezoreria municipiului C- Ori în aceste circumstanțe dat fiind existența raportului obligațional susținerile referitoare la lipsa calității sunt neîntemeiate și au fost respinse.

Respinsă a fost și susținerea referitoare la inadmisibilitate întrucât existența refuzului rezultă implicit din actele depuse în fața instanței de fond. În plus în cazul refuzului nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile această procedură fiind cerută de legea contenciosului dar în cazul existenței actului administrativ.

Cât privește însă susținerile referitoare la dobândă curtea a reținut că restituirea taxelor achitate la bugetul de stat se face în situațiile limitativ reglementate de art. 117 Cod procedură fiscală, iar restituirea taxei de primă înmatriculare în modalitatea solicitată nu se regăsește în această enumerare. În acest context Curtea a apreciat că refuzul restituirii sumei reprezentând taxa de primă înmatriculare se circumscrie unei răspunderi civile delictuale astfel că pârâta recurentă este obligată să acopere integral prejudiciul suferit de intimată, iar aceasta nu se poate realiza decât în condițiile dreptului comun. Prin urmare, Curtea a reținut că la obligațiile care au ca obiect o sumă de bani, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, conform OG nr. 9/2000, iar aceasta se datorează din momentul în care reclamanta-intimată a fost lipsită de suma solicitată a fi restituită, respectiv de la data de 14.08.2007.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat recursul declarat de către pârâtă ca fiind fondat sub aspectul modalității în care a fost acordată dobânda de către instanța de fond, astfel că, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. a admis recursul și a modificat în parte sentința în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei dobânda legală calculată asupra sumei de 3667 lei începând cu data de 14.08.2007 până la achitarea integrală a acestei sume și au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.

Împotriva acestei decizii s-a înregistrat la data de 18 noiembrie 2009 contestație în anulare, formulată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului C-N, prin care s-a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei civile atacate, să se dispună rejudecarea recursului formulat de către pârâtă împotriva sentinței civile nr.583/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, precum și să se admită recursul formulat de către pârâtă împotriva sentinței tribunalului cu modificarea acesteia în sensul admiterii excepțiilor invocate de pârâtă (lipsa calității procesuale pasive a instituției și inadmisibilitatea acțiunii) și respingerea acțiunii formulate de -.

În motivarea contestației în anulare pârâta arată că soluția de modificare doar în parte a sentinței civile recurate s-a datorat faptului că instanța de recurs, prin decizia pronunțată a omis să cerceteze următoarele motive de modificare a hotărârii (art.318 pr.civ.):

- în conformitate cu art.33 alin.1 din nr.OG nr.92/2003 instituția nu are competemță de a efectua restituiri de impozite și taxe către contribuabili care nu au domiciliu sau sediu pe raza municipiului C-

După cum se poate observa, reclamanta are sediul în comuna care aparține de Administrația Finanțelor Publice a comunei.

- refuzul nejustificat de restituire a taxei speciale de primă înmatriculare nu a fost al instituției pârâte.

Reclamanta nu a cerut să-i restituie taxa specială de primă înmatriculare, astfel încât nu a avut ce să refuze (justificat sau nejustificat).

Cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare a fost depusă de către reclamantă la Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. C unde a fost înregistrată sub nr.22786/27.06.2008.

Actul invocat în acțiunea introductivă de instanță și pe care prima instanță l- considerat refuz nejustificat este adresa Direcția Generală a Finanțelor Publice C nr.22786/30.06.2008. Deci nu instituția a refuzat să-i restituie reclamantei taxa specială de primă înmatriculare.

Cele două motive importante de modificare a hotărârii au fost invocate prin cererea de recurs nr.26764/08.07.2009 (formulat împotriva sentinței civile nr.583/06.03.2009 a Tribunalul Cluj ) dar instanța de recurs a omis să le analizeze.

Pârâta consideră că, în cazul în care instanța de recurs ar fi analizat motivele de recurs la care s-a referit mai sus, ar fi admis recursul și ar fi modificat în întregime sentința tribunalului, cu consecința respingerii acțiunii formulate de ca efect al admiterii excepțiilor invocate de către pârâtă.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17 februarie 2010 pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a solicitat admiterea contestației în anulare formulată de Administrația Finanțelor Publice C-N, având în vedere faptul că așa cum a menționat și aceasta în conformitate cu art.33 alin.1 din nr.OG nr.92/2003 nu are competența de a efectua restituiri de impozite și taxe către contribuabili care nu au domiciliul sau sediul pe raza Municipiului C-

Reclamanta a înregistrat întâmpinare la data de 18 februarie 2010 prin care solicită respingerea contestației în anulare formulată împotriva sentinței Curții de APEL CLUJ și menținerea acesteia ca temeinică și legală.

Examinând contestația în anulare, Curtea reține următoarele:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare fiind deschisă exclusiv pentru situațiile prevăzute la art. 317.pr.civ. (contestația în anulrae generală grefată pe considerente de necompetență sau vicii vizând procedura citării) și art. 318.pr.civ. (contestație în anulare specială ce vizează greșeli materiale sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).

Contestația în anulare nu poate fi deci primită atunci când prin intermediul acesteia se aduc critici vizând greșita apreciere a probelor sau greșita aplicare a legii, acestea fiind motive exclusiv de reformare a hotărârii compatibile exclusiv cu recursul și nu cu contestația în anulare.

Curtea observă, din conținutul memoriului ce cuprinde motivele expuse de contestatoare, că aceasta a invocat în susținerea contestației în anulare motivul prevăzut de art. 318 teza II, respectiv omisiunea instanței de recurs de a analiza toate motivele de casare sau de modificare invocate.

Or, analizând decizia contestată, Curtea observă că instanța de recurs s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs invocate, inclusiv asupra calității procesuale pasive și a refuzului nejustificat de restituire a taxei speciale de înmatriculare, motivul de contestație în anulare invocat fiind nefundat. În realitate, contestatoarea aduce aduce critici incompatibile cu calea de atac extraordinară a contestației în anulare, invocând aspecte care în opinia ei reprezintă greșeli de judecată care au condus la respingerea excepțiilor invocate, aspecte care însă nu se încadrează în motivele strict și limitativ prevăzute de art. 317-318.pr.civ.

Așa fiind, contestația în anulare nu poate fi transformată într-un nou recurs care să permită astfel reformarea hotărârii, sens în care în temeiul art. 320.pr.civ. Curtea o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N împotriva deciziei civile nr.2493/14.10.2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, privind și pe intimații - SRL și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - ---

Red./Dact./4 ex./02.03.2010.

Jud.recurs:, și

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Monica Diaconescu, Radu Rareș

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 402/2010. Curtea de Apel Cluj