Obligația de a face. Decizia 442/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.442/CA
Ședința publică de la 20 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe
recurenta DIRECȚIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI I - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI I, cu sediul în I, str.-, nr.26, județul I, în contradictoriu cu intimata - SRL, având ca obiect - obligația de a face, recurs împotriva sentinței nr.660/CA a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsă reprezentanții părților.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă, de către grefier, că dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 13 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre. Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 20 octombrie 2008.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.660/CA/27.05.2008 Tribunalul Iașia admis acțiunea introdusă de reclamanta - SRL I în contradictoriu cu Statul Român, reprezentant prin P I, pe care a obligat-o să restituie suma de 11.495,86 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că taxa specială pentru autoturisme, prevăzută de dispozițiile Codului fiscal, art.214 ind.1- art-214 ind.3, percepută reclamantului la data de 04.03.2008, cu ocazia înmatriculării autovehiculului achiziționat de aceasta dintr-un alt stat al Uniunii Europene, contravine dispozițiilor art. 90 par. 1 din Tratatul Comunității Europene și că, potrivit principiului privind raportul dintre dreptul comunitar și dreptul intern, norma comunitară are prioritate de aplicare față de cea internă, astfel că s-a dispus să se restituie suma încasată.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs P - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, care invocă neobservarea dispozițiilor nr.OUG 50/2008 și că restituirea integrală a sumei este lipsită de temei legal.
Intimata a depus întâmpinare, în care a cerut respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe, care în mod legal a constatat că taxa achitată nu este datorată.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Taxa specială pentru autoturisme, a cărei restituire se solicită prin acțiune, a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006 de modificare și completare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal.
Dispozițiile art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003 au fost ulterior abrogate, pe data intrării în vigoare a nr.OUG 50/2008, respectiv la data de 1 iulie 2008, după ce acest act
-2-
normativ fusese publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
Prin nr.OUG 50/2008, legiuitorul a decis în mod implicit restituirea integrală a taxei speciale pentru autoturisme, instituită prin Legea nr. 343/2006, însușindu-și astfel notificările Comisiei Europene referitoare la incompatibilitatea dintre reglementarea națională și reglementarea comunitară, mai precis cu dispozițiile art. 90 par. 1 din Tratatul
Concomitent însă, corelat soluției legislative mai sus menționate, legiuitorul a introdus prin nr.OUG 50/2008 o nouă taxă, denumită taxa pe poluare pentru autovehicule.
Pentru stingerea obligațiilor ce reveneau, pe de o parte, organului fiscal, născute din faptul încasării unei taxe găsită a fi incompatibilă cu Tratatului Comunității Europene iar pe de altă parte contribuabilul obligat la plată taxei pe poluare pentru autovehicule, datorată cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, legiuitorul a ales soluția compensării legale a celor două datorii reciproce.
compensarea evocată, prin art. 11 din nr.OUG 50/2008, s-a stabilit ca taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 -30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței privind taxa de poluare pentru autovehicul, să se restituie, pe baza procedurii stabilite prin Normele Metodologice aprobate prin nr.HG 686/2008.
Ținând cont de evoluția cadrului normativ vizând condițiile înmatriculării autovehiculelor în România și obligațiile fiscale decurgând din această operațiune, de faptul că modificarea adusă de OUG50/2008 a intervenit mai înainte ca acțiunea reclamantului să fi fost soluționată în mod irevocabil, dar mai ales de faptul că prin soluțiile adoptate legiuitorul a înțeles să toate situațiile potențial litigioase, născute din încălcarea de către România a prevederilor art. 90 par. 1 din Tratatului Comunității Europene, în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, perioadă în care 2141-2143Cod fiscal au fost în vigoare au produs efecte juridice față de reclamant, Curtea consideră că soluția compensării legale a celor două datorii este în concordanță cu dispozițiile art. 116 Cod procedură fiscală, chiar dacă ea a devenit operațională după data pronunțării hotărârii recurate, voința legiuitorului trebuind să prevaleze într-un asemenea caz.
Curtea își întemeiază această hotărâre și pe faptul că, astfel precum rezultă din infograma nr. 5899 din 26 iunie 2008 Reprezentanței Permanente a României pe lângă, Comisia Europeană a apreciat că normele metodologice privind taxa pe poluare a autovehiculelor sunt conforme cu criteriile comunitare.
În aceste condiții, Curtea consideră că trebuie să se dea, în prezent, eficiență dispozițiilor nr.OUG50/2008, în sensul de considera procedura prevăzută de art. 11 din actul normativ citat trebuie să fie cea după care urmează să se soluționeze litigiul de față întrucât acest act normativ este prevăzut, în mod expres și imperativ, ca soluție pentru orice situație litigioasă născută din faptul încasării taxei speciale pentru autoturisme, în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, din faptul plății taxei speciale pentru autoturisme.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de -Administrația Finanțelor Publice I urmează a fi admis, în sensul că, modificându-se în parte hotărârea atacată, acțiunea reclamantului va fi admisă în parte, acestuia urmând să i se restituie de către pârât suma rezultată ca diferență între suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea
prevederilor legale privind taxa pe poluare pentru autovehicule, prin parcurgerea procedurii stabilite prin Normele aprobate prin nr.HG 686/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul introdus de P I - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva sentinței civile nr.660/CA/27.05.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, admite în parte acțiunea reclamantului - SRL contra pârâtei P I - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Obligă pârâta să restituie reclamante taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil la data de 04.03.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule, pe baza procedurii stabilite prin Normele metodologice de aplicare aprobate prin nr.HG 686/2008.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier,
Red.L/07.11.2008
Tehnored. gref.TN.
2 ex./12.11.2008
Tribunalul Vaslui - jud.
07 2008
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Dan
