Obligația de a face. Decizia 450/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 450/CA

Ședința publică din 20 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte

JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc

Judecător: -

Grefier:

S-a luat spre examinare recursul introdus de către recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice I împotriva sentinței civile nr.723/CA/20.06.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, pentru recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice I lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, prin serviciul de registratură al instanței, intimatul a depus precizări din care rezultă că nu a formulat cerere de restituire a taxei auto după apariția Ordonanței nr. 50/2008.

Consilier juridic depune delegație de reprezentare și precizări, din care rezultă că intimatul nu figurează cu solicitare de restituire a taxei.

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a dat cuvântul reprezentantului recurentei în susținerea recursului.

Consilier juridic, având în vedere motivele depuse în scris și temeiul legal invocat, solicită admiterea recursului și să se anuleze sentința pronunțată de tribunal.

Instanța a rămas în pronunțare.

După deliberare;

CURTEA DE APEL.

Asupra recursului de față;

Prin sentința civilă nr.723/CA/20.06.2008 Tribunalul Iașia admis, în parte, acțiunea introdusă de reclamantul în contradictor cu - Administrația Finanțelor Publice I și Statul Român, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pe care l-a obligat să restituie suma de 6.052,39 lei, încasată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și să plătească dobânda legală, de la data introducerii acțiunii și până la restituirea sumei încasate, respingând cererea de anulare a adresei 34398/28.02.2008 emis de

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că taxa specială pentru autoturisme, instituită prin Legea nr.343/2006, de modificare și completare a Codului fiscal, percepută reclamantului la data de 07.11.2007, cu ocazia înmatriculării autovehiculului achiziționat de acesta din Italia, contravine dispozițiilor art.90 par.1 din Tratatul Comunității Europene, motiv pentru care s-a dispus obligarea pârâtului să restituie suma încasată.

Împotriva acestei sentințe a introdus recurs - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I pe motiv că au fost ignorate dispozițiile nr.OUG50/2008.

Intimatul nu a depus întâmpinare, dar a precizat că nu a formulat cerere de restituire a taxei în procedura prevăzută de OUG nr.50/2008.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:

Taxa specială pentru autoturisme, a cărei restituire se solicită prin acțiune, a fost introdusă prin Legea nr.343/2006 de modificare și completare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Dispozițiile art.2141- 2143din Legea nr.571/2003 au fost abrogate la data intrării în vigoare a nr.OUG50/2008, respectiv la data de 1 iulie 2008, după ce aceasta fusese publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.327 din 25 aprilie 2008.

Prin acest din urmă act normativ s-a decis restituirea integrală a taxei speciale pentru autoturisme, instituită prin Legea nr.343/2006, legiuitorul român însușindu-și notificările Comisiei Europene referitoare la incompatibilitatea dintre reglementarea națională și reglementarea comunitară, mai precis cu dispozițiile art.90 par.1 din Tratatul

Concomitent și corelat cu această soluție legislativă, prin nr.OUG50/2008 s-a introdus o nouă taxă, denumită taxa pe poluare pentru autovehicule, constituită ca venit la bugetul Fondului pentru Mediu.

Totodată, prin stingerea obligațiilor ce reveneau organului fiscal, pe de o parte, născute din încasarea taxei speciale găsită incompatibilă cu prevederile Tratatului și a obligației de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, datorată de contribuabil cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, pe de altă parte, legiuitorul a ales soluția compensării legale a celor două datorii, dispunând, prin art.11 din nr.OUG50/2008, ca taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței menționate privind taxa pe poluare pentru autovehicule să se restituie, pe baza procedurii stabilite prin Normele Metodologice aprobate prin nr.HG686/2008.

Întrucât această ordonanță de urgență a fost adoptată mai înainte ca acțiunea reclamantului să fi fost soluționată în mod irevocabil, iar prin prevederile ei legiuitorul a înțeles să, prin restituirea sumelor încasate, toate litigiile născute din încălcarea Tratatului, în perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 2007 și data de 30 iunie 2008, ce corespunde timpului în care art.2141- 2143Cod fiscal au produs efecte juridice, Curtea consideră că soluția compensării, chiar și după data pronunțării hotărârii recurate, este în concordanță cu dispozițiile art.116 Cod procedură fiscală, cu atât mai mult cu cât, conform infogramei nr.5899/26.06.2008, a Reprezentanței Permanente a României pe lângă, Comisia a apreciat că normele metodologice privind taxa pe poluare a autovehiculelor sunt conforme cu criteriile comunitare.

În atare condiții, Curtea va da eficiență dispozițiilor nr.OUG50/2008, în sensul că va considera procedura instituită prin art.11 din actul normativ citat ca fiind pe deplin aplicabilă și cazului dedus judecății, întrucât acesta se referă în mod expres și imperativ la toate situațiile născute în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008 din faptul plății taxei speciale pentru autoturisme.

Pe cale de consecință, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul promovat de - Administrația Finanțelor Publice I urmează a fi admis, în sensul că, modificându-se în parte hotărârea atacată, acțiunea reclamantului va fi admisă în parte, acestuia urmând să i se restituie de către pârât suma rezultată ca diferență între suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor legale privind taxa pe poluare pentru autovehicule, prin parcurgerea procedurii stabilite prin Normele aprobate prin nr.HG686/2008.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul introdus de - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva sentinței civile nr.723/CA/20.06.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.

În fond, admite în parte acțiunea reclamantului contra pârâtei Administrația Finanțelor Publice I și a Statului Român, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Obligă pârâta să restituie reclamantului taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil la data de 07.11.2007, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor nr.OUG50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule, pe baza procedurii stabilite prin Normele Metodologice de aplicare aprobate prin nr.HG686/2008.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

27.2008.-

2 ex.-

Președinte:Violeta Elena Pinte
Judecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 450/2008. Curtea de Apel Iasi