Ordonanță președințială contencios administrativ. Decizia 128/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr-DECIZIE Nr. 128/2008
Ședința publică de la 14 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
- - - -- judecător
- - - judecător
- - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursurilor promovate de reclamantul Colegiul Național Pedagogic " C M" B și de intervenienta Asociația "Colegiul Național Pedagogic și Teologic SCM SI " B, ambele îndreptate împotriva sentinței civile nr. 1428 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns consilier juridic pentru intimații-părâți: Primăria Municipiului B și Primarul Municipiului B, consilier juridic, cu delegație de reprezentare din partea intimatei-pârâte Instituția Prefectului Județului B, lipsă fiind recurenții și intimații-pârâți Consiliul Local al Municipiului B, Ministerul Culturii și cultelor, Ministerul Educației, Cercetării și și .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, în sensul că s-a depus prin compartimentul arhivă al instanței, o cerere din partea directorului adjunct al Colegiului Național Pedagogic " cel M"B prin care arată că nu susține recursul de față și că își menține renunțarea la judecată; totodată, au fost depuse de către intervenientă concluzii scrise, la care se află anexată și dovada achitării taxei judiciare de 3 lei.
Se înmânează părților prezente câte un exemplar după concluziile depuse de recurenta- intervenientă.
Reprezentanta intimatului Prefectul Jud. B depune la dosar întâmpinare în 6 exemplare, prin care invocă aceleași excepții ridicate la termenul anterior de instanță.
Se înmânează un exemplar după întâmpinare reprezentantului intimatului Primarul Municipiului
Instanța pune în discuție în raport de prevederile art. 3021alin. 2 lit. d) din Codul d e procedură civilă, excepția nulității, în ceea ce privește recursul declarat de Colegiul Național Pedagogic " C M" B pentru lipsa semnăturii, ținând seama și de cererea formulată de - director adjunct al recurentului, cerere aflată la fila 43 dosar.
Părțile prezente arată că nu mai cereri de formulat în cauză, solicitând cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimații-pârâți Primarul Municipiului B și Primăria Municipiului B, solicită admiterea excepțiilor invocate, în sensul de a se constata nul recursul declarat de Colegiul Național Pedagogic " C M" B pentru lipsa semnăturii reprezentantului legal și a fi respins recursul declarat de Asociația "Colegiul Național Pedagogic și Teologic SCM SI " B pentru lipsa calității procesuale active a acesteia.
Reprezentanta Prefectului Județului B având cuvântul a formulat oral aceleași concluzii.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 5796/110/23.10.2007 reclamantul Colegiul Național Pedagogic, cel M" B, reprezentat prin directorul adjunct și prin Comisia desemnată în cadrul Consiliului profesoral din 12.09.2007, a chemat în judecată pârâții Municipiul B; Primarul mun. B, în nume propriu și în calitate de reprezentant al municipiului B; Consiliul local B; Ministerul Culturii și Cultelor; Ministerul Educației, Cercetării și T și B, în contradictoriu cu care a solicitat următoarele:
- obligarea pârâților să sisteze lucrările de demolare și de excavație din incinta colegiului;
- interzicerea circulației utilajelor pe aleile colegiului;
- anularea autorizațiilor de construire pentru demolarea corpurilor de clădire care fac obiectul demolării din municipiul B,-;
- anularea autorizațiilor de construire pentru obiectivul Spitalul Municipal B;
- anularea hotărârilor consiliului local care au ca obiect trecerea terenului situat în municipiul B,- din domeniul public în domeniul privat al municipiului, casarea bunurilor mobile din patrimoniul și folosirea colegiului, trecerea terenului situat în municipiul B,- din domeniul privat al municipiului în administrarea și folosința Ministerului Sănătății Publice;
- obligarea Prefectului județului B să inițieze procedura contencioasă de revocare, anulare și suspendare a executării acestor hotărâri ale consiliului local.
Reclamantul a solicitat judecarea cauzei în procedură de urgență, în cameră de consiliu, fără citarea părților, invocând dispozițiile art. 581, art. 582 din Codul d e procedură civilă și dispozițiile cuprinse în Legea nr. 554/2004.
Reclamantul a mai solicitat instanței ca, în temeiul art. 118 și art. 137 din Codul d e procedură civilă și al art. 14 din Legea nr. 554/2004, să se pronunțe asupra excepției de nelegalitate a hotărârilor consiliului local care fac obiectul contestației.
Prin întâmpinare, Primarul municipiului B - în calitate de reprezentant legal al municipiului B - și Consiliul local al municipiului B au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, susținând că singurul organ de conducere al unei unități de învățământ preuniversitar abilitat a lua decizii în domeniul administrativ este consiliul de administrație, organism format din director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanții părinților și ai cadrelor didactice. Totodată, pârâții au invocat excepția lipsei de interes a reclamantului.
La termenul din 30.11.2007 Asociația Colegiul Național Pedagogic și Teologic S cel M și Baf ormulat cerere de intervenție în interes alăturat reclamantului, solicitând admiterea acțiunii în forma în care a fost înregistrată. Intervenienta a arătat că interesul său în cauză există în calitatea de asociație care are,sediul înregistrat în bunurile imobile aflate în litigiu" și că are reprezentativitate pentru cadrele didactice din cadrul colegiului.
Ministerul Culturii și Cultelor a invocat, prin întâmpinare, inadmisibilitatea acțiunii și lipsa calității sale procesuale pasive. Pârâta Instituția Prefectului Județului Bai nvocat prematuritatea acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile și a solicitat respingerea excepției de nelegalitate. Lipsa calității procesuale pasive a fost invocată și de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și
Prin adresa nr. 4103 din 29.10.2007 Colegiul Național Pedagogic, cel M" Bacă, prin directorul, și-a retras acțiunea, menționând că nu are susținerea consiliului de administrație al școlii pentru continuarea acțiunii. Cererea de a se lua act de renunțarea la judecată a fost reformulată și prin adresa nr. 4300/20.11.2007, invocându-se dispozițiile art. 246 alin. 1 din Codul d e procedură civilă; prin aceeași adresă s-a menționat că acțiunea a fost formulată și semnată de directorul adjunct al colegiului care nu a avut împuternicire de a formula o astfel de acțiune.
La termenul la care au avut loc dezbaterile în fond - 26 noiembrie 2007 - intervenienta a precizat că cererea sa de intervenție este în interes propriu. Prin această cerere intervenienta a precizat că menține,motivele invocate în cererea de intervenție prin care motivele de fapt și de drept care au stat la baza acțiunii de către reclamantă sunt identice cu motivele de fapt și de drept cu motivele intervenției". Intervenienta a mi arătat că invocă nelegalitatea L nr. 180/2005 și nr. 146/2005.
Prin sentința civilă nr. 1428/D din 26.11.2007 Tribunalul Bacăua luat act de renunțarea reclamantului la judecată și a respins cererea de intervenție în interes alăturat. Tribunalul a făcut aplicarea dispozițiilor art. 246 din Codul d e procedură civilă, iar în privința cererii de intervenție a reținut că renunțarea la judecata acțiunii atrage caducitatea cererii de intervenție accesorie.
În termen legal au fost formulate două recursuri de către Asociația Colegiul național Pedagogic și teologic S cel M și B și Colegiul Național Pedagogic, cel M"
În motivarea recursului său, Asociația Colegiul național Pedagogic și teologic S cel M și Bas usținut următoarele:
Cererea de intervenție a fost calificată inițial ca fiind în interesul reclamantului, pentru ca ulterior, înainte de începerea dezbaterilor, să fie precizată și modificată, în sensul că este o cerere de intervenție în interes propriu. Instanța, fără a pune în discuție adresa denumită cerere de retragere a acțiunii, a schimbat obiectul dedus judecății și a rămas în pronunțare cu privire la această cerere, încălcând astfel dispozițiile art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă.
Hotărârea este nelegală întrucât a fost pronunțată de un complet necompetent material, fiind tratată ca ordonanță președințială în condițiile în care acțiunea principală a colegiului a fost atât de suspendare acte administrative întemeiată pe dispozițiile art. 17 din Legea nr. 554/2004, cât și de anulare a actelor administrative atacate. Cauza a fost tratată greșit ca o acțiune comercială.
Recurenta Asociația Colegiul Național Pedagogic și Teologic S cel M și Bai nvocat prin recurs o serie de excepții: 1. nulitatea hotărârii recurate pentru motivul prevăzut de art. 301 pct. 1 și 3 din Codul d e procedură civilă, fiind încălcate dispozițiile cuprinse în Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și în Regulamentul de organizare și de funcționare a instanțelor de judecată; 2. nulitatea cererii de retragere a acțiunii, cerere care nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 247 din Codul d e procedură civilă ți nici nu a fost înregistrată procedural la dosar.
Recurenta a mai susținut că judecătorul care a pronunțat hotărârea recurată nu și-a exercitat rolul activ potrivit art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă și că hotărârea a fost dată cu încălcarea art. 261 pct. 1 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, nefiind motivată.
Motivele invocate cu titlu de excepții, încălcarea dispozițiilor art. 129 și a art. 261 din Codul d e procedură civilă au constituit și conținutul recursului declarat de Colegiul Național Pedagogic, cel M"
Prin întâmpinare, intimații-pârâți Primarul municipiului B - în calitate de reprezentant legal al municipiului B - și Consiliul local al municipiului B au invocat aceeași excepție ca la instanța de fond, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, susținând că singurul organ de conducere al unei unități de învățământ preuniversitar abilitat a lua decizii în domeniul administrativ este consiliul de administrație. Totodată, intimații-pârâți au invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei-intervenient motivat de faptul că aceasta nu a avut calitatea de parte în cauză, dat fiind că cererea sa de intervenție nu a fost nici măcar admisă în principiu. S-a mai susținut că excitarea de către intervenient a recursului este neavenită potrivit art. 56 din Codul d e procedură civilă.
Aceleași excepții au fost invocate și de către intimata-pârâtă Instituția Prefectului-județul
La primul termen de judecată, din 31.01.2008, instanța de recurs, constatând că semnătura de pe cererea de recurs formulată de Colegiul Național Pedagogic, cel M" B nu corespunde cu semnătura de pe cererea de chemare în judecată formulată de aceeași parte, a dispus citarea directorului adjunct al colegiului - al cărui nume este trecut pe cererea de recurs - cu mențiunea de a se prezenta în instanță și a semna cererea de recurs.
Urmare a acestei dispoziții a instanței, directorul adjunct al Colegiului Național Pedagogic, cel M" B, a depus la dosar o cerere prin care a arătat că, întrucât nu a avut susținerea consiliului de administrație pentru continuarea procesului, a renunțat la judecată în fața instanței de fond. Având în vedere această situație, directorul adjunct al colegiului a menționat că,declară nulă orice încercare de cerere de recurs la proces formulată în numele școlii sau în numele" său, ocazie cu care a înțeles să,reînnoiască cererea formulată în numele școlii de renunțare la judecată".
Cutea de apel, examinând, mai întâi, excepțiile invocate de cauză de către intimații-pârâți și din oficiu, constată următoarele:
Potrivit art. 3021alin. 1 lit. d) din Codul d e procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, semnătura. Verificând recursul formulat de Colegiul Național Pedagogic, cel M" B, instanța constată că acest recurs poartă semnătura descifrabilă," în dreptul numelui directorului adjunct al colegiului,. Coroborând această împrejurare cu faptul că semnătura de pe cererea de chemare în judecată a aceluiași director este total diferită cu cea de pe cererea de recurs, dar și cu susținerile făcute de directorul adjunct al colegiului prin cererea depusă în urma citării sale de către curtea de apel, această instanță constată că cererea de recurs formulată în numele reclamantului Colegiul Național Pedagogic, cel M" B nu are o semnătură. Prin urmare, recursul declarat de reclamant este nul potrivit art. 3021alin. 1 lit. d) din Codul d e procedură civilă.
Ca urmare a constatării nulității recursului reclamantului Colegiul Național Pedagogic, cel M" B, excepția lipsei calității sale procesuale active nu mai poate fi primită. Pe de altă parte, în condițiile unui recurs formulat cu respectarea dispozițiilor art. 3021din Codul d e procedură civilă, reclamantul ar fi avut calitate procesuală activă întrucât a avut calitatea de parte la fond. Faptul că recursul nu este semnat de persoana sau organismul care are calitatea de a reprezenta unitățile de învățământ preuniversitar ridică o altă problemă decât lipsa calității procesuale active și anume lipsa dovezii calității de reprezentant, excepție care, de asemenea, nu s-a mai impus a fi invocată dată fiind lipsa semnăturii de pe cererea de recurs a Colegiului Național Pedagogic, cel M"
Este nefondată și excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei întrucât, chiar dacă acesteia nu i-a fost încuviințată în principiu cererea de intervenție în condițiile art. 52 din Codul d e procedură civilă, prima instanță i-a respins cererea prin hotărârea pronunțată și recurată. Așadar, cu privire la acest aspect intervenienta are posibilitatea și calitatea procesuală de a formula recurs.
Cât privește interesul intervenientei de a formula recurs și incidența dispozițiilor art. 56 din Codul d e procedură civilă, curtea de apel constată că aplicarea acestui din urmă text se poate face atunci când faptul că cererea de intervenție a fost formulată în numele uneia din părți este indiscutabil. Ori, în cauză, prin motivele de recurs formulate de intervenientă se contestă tocmai calificarea cererii de intervenție ca fiind în interes alăturat.
Prin urmare, se impune a se stabili calificarea corectă a cererii de intervenție, ceea ce presupune ca instanța de recurs să procedeze la examinarea susținerilor intervenientei formulate prin cererea de recurs.
Prima instanță a respins cererea de intervenție considerând că, datorită caracterului său accesoriu, aceasta nu poate avea o existență de sine stătătoare. Cât privește modificarea calificării cererii de intervenție ca fiind în interes propriu, tribunalul a reținut că această modificare a fost făcută ulterior cererii de renunțare la judecată făcută de reclamant, astfel încât intervenția în interes propriu nu mai poate fi admisă în principiu. În recurs, intervenienta a susținut că modalitatea în care tribunalul a soluționat incidentele procedurale determinate de renunțarea reclamantului la judecată și de modificarea cererii de intervenție s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă potrivit căruia, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Examinând hotărârea recurată sub aspectul de nelegalitate anterior menționat, curtea de apel constată că principiul disponibilității a fost pe deplin respectat, tribunalul hotărând doar cu privire la cele două cereri al căror obiect a constituit obiectul dezbaterilor: cererea de renunțare la judecată formulată de reclamant și cererea de intervenție.
Verificând comparativ cele două cereri de intervenție - calificate de autorul lor, Asociația Colegiul Național Pedagogic și Teologic S cel M și B, în mod diferit, în momente procesuale diferite - această instanță constată că cererile sunt identice, intervenienta precizând expres în cererea modificatoare că își menține,motivele invocate în cererea de intervenție prin care motivele de fapt și de drept care au stat la baza acțiunii de către reclamantă sunt identice cu motivele de fapt și de drept cu motivele intervenției"; totodată, se constată că prin niciuna dintre cele două cereri de intervenție nu s-a tins la lărgirea cadrului procesual sub aspectul obiectului litigiului și aceasta tocmai pentru că intervenienta nu a intenționat să-și realizeze un drept propriu. Practic, singura,modificare" a cererii de intervenție este aceea de calificare, această modificare fiind făcută într-un moment procesual în care, ca efect al renunțării reclamantului la judecată, cererea de intervenție formulată inițial ca fiind în interesul reclamantului nu mai putea fi soluționată, depinzând de soarta acțiunii principale; prin urmare, soluția juridică găsită de intervenientă pentru a evita această situație a fost aceea de a susține că intervenția sa are caracter propriu.
Cererea de intervenție nu poate fi, însă, calificată ca fiind în interes propriu. Această cerere a fost făcută pentru a apăra interesele reclamantului cu care a pretins că se afla în raporturi speciale (de locațiune, dar și de reprezentare a profesorilor colegiului), scopul urmărit fiind acela ca instanța să pronunțe o soluție în favoarea reclamantului. Faptul că prin pronunțarea unei soluții în favoarea reclamantului intervenienta și-ar fi putut conserva pretinsul drept de locațiune într-unul dintre imobilele a căror demolare s-a solicitat a fi sistată prin acțiune nu înseamnă că intervenienta își apără un drept propriu, căci un astfel de drept ar fi trebuit să fie afirmat și probat împotriva ambelor părți; pretinsul drept de locațiune constituie doar justificarea interesului de a interveni în proces, interes pe care art. 49 alin. 1 din Codul d e procedură civilă îl reglementează drept condiție a formulării unei cereri de intervenție indiferent de natura sa.
Față de cele anterior reținute se constată că, soluționând cererea de intervenție accesorie - în sensul respingerii acesteia - prima instanță a pronunțat o soluție legală, fără a fi încălcat dispozițiile art. 129 alin. 6 din Codul d e procedură civilă. Chiar dacă s-ar fi considerat că cererea de intervenție are caracter propriu, soluția ar fi fost tot aceea de respingere întrucât a fost făcută după renunțarea la judecată a reclamantului. În consecință, sunt nefondate criticile recurentei-intervenient cu privire la calificarea cererii sale de intervenție și la modul în care tribunalul a soluționat incidentele procedurale determinate de renunțarea reclamantului la judecată și de modificarea cererii de intervenție, ceea ce va determina menținerea hotărârii recurate și respingerea recursului intervenientei, fără a analiza celelalte motive de recurs; aceasta întrucât aceste din urmă motive nu puteau fi invocate decât de către intervenientul principal.
Pentru aceste motive
În numele legii
Constată nul recursul promovat de recurenta reclamantă Colegiul Național Pedagogic " cel M" B împotriva sentinței civile nr. 1428 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Primăria Municipiului B, Primarul Municipiului B, Instituția Prefectului - Județul B, Consiliul Local al Municipiului B, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației și Cercetării și, jud.
Respinge excepțiile privind lipsa calității procesuale active și lipsa de interes a recurentei-intervenient Asociația,Colegiul Național Pedagogic și Teologic S cel M".
Respinge, ca nefundat, recursul promovat de recurenta-intervenient Asociația,Colegiul Național Pedagogic și Teologic S cel M".
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 Februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Vera Stănișor, Mona Ciopraga Gabriela, Morina
,
GREFIER,
Red.sent.El.
Red.dec.rec./7.03.2008
2 ex.
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Ciopraga Gabriela, Morina
