Ordonanță președințială contencios administrativ. Decizia 353/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.353/CA/2008-
Ședința publică din 30 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Blaga Gabriela JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de reclamanta - " " SRL, cu sediul în O,-, -.1,.C,.83, jud.B, în contradictoriu cu intimata pârâtăPRIMĂRIA MUNICIPIULUI O,cu sediul în O, -, nr.1, jud.B, împotriva sentinței nr.353/CA din 14 august 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei, achitată prin chitanța nr.- din 2 octombrie 2008, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că recurenta reclamantă a depus la dosar un înscris prin care solicită judecarea cauzei și în lipsă în baza prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă și la care a anexat copiile ordonanței nr.318/CA/2008 și a încheierii nr.19/I/CA/2008, pronunțate de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, precum și faptul că, cauza se află la al doilea termen de judecată în recurs, după care:
Instanța,având în vedere că procedura este legal îndeplinită și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.323 din 14 august 2008, Tribunalul Bihorar espins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta Primăria
A respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta - SRL cu sediul în O-.-.1...83. jud B în contradictoriu cu pârâta Primăria O cu sediul în O P-ța - nr.1.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta desfășoară activitate de transport persoane și marfă în regim taxi în baza contractului de asociere în participațiune cu nr.29/2005 iar autorizațiile taxi au fost reținute de către pârâtă.
În conformitate cu art.1 din Legea nr.554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, de către o autoritate publică printr-un act administrativ se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului sau recunoașterea dreptului pretins.
Având în vedere că reclamanta a desfășurat activitate de transport persoane și marfă în regim taxi în baza autorizațiilor care au fost reținute de către pârâtă reținerea acestora constituie o vătămare a dreptului reclamantei de a-și continua activitatea, considerente față de care în baza art.137 Cod procedură civilă, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă ca neîntemeiată.
În ceea ce privește examinarea pe fond a cererii instanța a reținut că reclamanta a promovat o acțiune întemeiată pe dispozițiile art.581 Cod procedură civilă, solicitând obligarea pârâtei de a-i permite temporar desfășurarea activității de transport persoane de tip taxi până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de fond.
Pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială reclamantul trebuie să justifice urgenta cererii și preîntâmpinarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere.
Sub aceste aspecte instanța a reținut că prin Ordonanța nr.318/CA/2008 din 17.07.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, s-a dispus suspendarea provizorie a efectelor actului administrativ " Lista cu autorizațiile taxi reținute și retrase începând cu 1.04.2008, emise de Primăria Municipiului O, publicată în ziarul Primăriei, pe portalul Primăriei O, precum și pe situl www.ro în data de 31.03.2008, până la soluționarea irevocabilă a cererii de suspendare ce formează obiectul dos.nr- cu termen de judecată la data de 6.10.2008. cam.3. ora 9.
Având în vedere că prin această hotărâre definitivă și irevocabilă investită cu formulă executorie s-a dispus suspendarea provizorie a efectului actului administrativ, respectiv a măsurii de reținere a autorizațiilor taxi, reclamanta nu poate să justifice urgența cererii ori preîntâmpinarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere întrucât prin suspendarea actului administrativ reclamanta beneficiază în continuare de dreptul de a-și exercita profesia urmare a suspendării efectelor actului administrativ.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat a declarat recurs reclamanta - " " SRL, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii cererii sale de ordonanță președințială.
Recurenta nu critică sentința în mod direct, ci reiterează starea de fapt, arătând în esență că, a deținut autorizațiile de taxi reținute de intimată, ce nu au fost preschimbate potrivit Legii nr.265/2007.
Motivele invocate de intimată pentru nepreschimbarea autorizațiilor de taxi, sunt considerate nefondate de către recurentă câtă vreme una dintre ele a fost eliberată direct societății recurente, iar cealaltă unei societăți asociată cu recurenta.
Se mai arată că măsura este nelegală și prin faptul că, la momentul retragerii autorizațiilor, intimata nu deținea licențiere din partea, astfel că nu era o autoritate de autorizare în sensul legii, pentru a lua vre-o măsură cu privire la autorizațiile respective.
Concluzionează deci că, măsura retragerii este nulă, situație în care, potrivit art.IV din Legea nr.265/2007, autorizațiile vechi își păstrează valabilitatea până la preschimbarea lor.
Se susține că, aceste motive invocate la fond, nu au fost analizate de către prima instanță, care avea obligația "să pipăie" fondul cauzei.
Motivele de fapt, pe care se sprijină hotărârea, sunt însușite de recurentă, însă apreciază că acestea trebuiau să conducă la soluția de admitere a cererii sale, având în vedere că sunt îndeplinite în speță condițiile art.581 Cod procedură civilă, atât sub aspectul urgenței, al vremelniciei, cât și al neprejudecării fondului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Primăria Municipiului O, solicită respingerea recursului.
În motive se arată în esență că, suspendarea actului administrativ nu se poate solicita pe cale de ordonanță președințială în condițiile dispozițiilor cu caracter derogatoriu cuprinse în Legea nr.554/2004.
Pe de altă parte, apreciază că nu sunt întrunite nici dispozițiile art.581 Cod procedură civilă, deoarece nu se cauzează nici o pagubă contestatoarei.
Pe fondul cauzei, mai arată că, potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.38/2003, privind transportul în regim de taxi, deținătorii de autorizații de transport au obligația preschimbării autorizațiilor în conformitate cu prevederile legii. 6 al aceluiași text de lege prevede că autorizațiile găsite neconforme vor fi retrase și atribuite prin procedura de atribuire prevăzută de același act normativ.
Cum în momentul apariției Legii nr.265/2007, recurenta nu deținea autorizații obținute potrivit dispozițiilor mai sus arătate, ele au fost găsite neconforme și reținute de către intimată.
Susținerea potrivit căreia, primăria nu putea reține autorizațiile, deoarece ele au fost emise de consiliul local, este apreciată ca nefondată, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.38/2003, lege care definește și autoritatea de autorizare, ca fiind compartimentul de transport din cadrul primăriei localității în care se solicită eliberarea autorizației.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, precum și în temeiul dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă, curtea de apel reține următoarele:
Cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta recurentă, are ca obiect o obligație de a face, respectiv permiterea temporară a desfășurării activității de transport în regim de taxi, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii pe fond.
Potrivit dispozițiilor art.581 Cod procedură civilă, procedura specială a ordonanței președințiale impune condiții specifice, respectiv urgența, nerezolvarea fondului cauzei, justificarea unui interes legitim în prevenirea unei pagube iminente, toate subordonate caracterului vremelnic al soluției pronunțate prin această procedură specială.
Așa cum rezultă, atât din acțiune, cât și din motivele de recurs, problemele invocate de către recurentă ating fondul cauzei, astfel că, condiția de neprejudecare a fondului nu este îndeplinită în speță.
Chiar dacă, cu ocazia examinării unei cereri de ordonanță președințială, instanța are obligația efectuării unui examen sumar al actelor, ea nu va examina validitatea lor, ci în raport cu ele va stabili aparența dreptului în favoarea uneia sau alteia dintre părți.
În speță însă, atât prin cererea formulată în primă instanță, cât și prin motivele de recurs se invocă nulitatea măsurii luate de către intimata pârâtă, în ce privește reținerea autorizațiilor.
Așa cum arătam, obiectul ordonanței președințiale este acela de a obliga pârâta să permită desfășurarea temporară a unor activități de transport taxi; adică o obligație de a face, măsură ce nu poate fi dispusă în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale.
În cadrul ordonanței președințiale se poate dispune în mod excepțional obligația de a face, doar în condițiile în care se tinde spre restabilirea unei situații anterioare săvârșirii unui act samavolnic și nu se tinde la crearea unor situații noi de fapt, inexistente anterior.
Chiar dacă, înainte de suspendarea autorizațiilor de taxi, recurenta reclamantă a desfășurat activitate de taxi, câtă vreme pentru legalitatea suspendării autorizațiilor este necesară analizarea pe fond a problemei, cererea sa nu poate fi soluționată pe calea ordonanței președințiale.
În ce privește întâmpinarea primăriei, o parte din aceasta se constată că se referă la probleme străine cauzei, deoarece prin prezenta acțiune nu s-a solicitat suspendarea actului administrativ; iar o altă parte se raportează la probleme stricte de fond, care vin în contradicție cu afirmația intimatei privind neprejudecarea fondului, ca o condiție a admisibilității unei cereri de ordonanță președințială.
În consecință, pe baza celor mai sus arătate, instanța constată că, în speță nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.581 Cod procedură civilă, respectiv cea a nerezolvării fondului cauzei, având în vedere motivele invocate de reclamanta recurentă, ce vizează probleme esențialmente de fond.
Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 și 316 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta - " " SRL, împotriva sentinței nr.353 din 14 august 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- Red. dec. -
- jud. fond. -
- dact. - 2 ex.
- 05.11.2008
Președinte:Blaga GabrielaJudecători:Blaga Gabriela, Rițiu Roxana, Boța Marilena
