Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 1120/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1120/CA/2009
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A JUDEȚULUI S - COMISIA DE APLICARE A DECRETULUI - LEGE NR.118/1990 împotriva sentinței nr. 99/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul reclamant, lipsă fiind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate în întâmpinare. Solicită cheltuieli de judecată.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Sibiu sub nr-, reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta - Comisia de aplicarea Decretului - Lege nr.118/1990 să se dispună:
-modificarea Deciziei nr. 41/17.06.2008 în sensul admiterii în totalitate a cererii reclamantului privind stabilirea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Decretul Lege nr. 118/1990 republicat, cu modificările ulterioare.
-să i se stabilească indemnizația lunară datorată față de art.3 alin. 1 din decretul lege mai sus identificat.
-cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin decizia atacată pârâta
i-a recunoscut facilitățile prevăzute de art. 6 din DL. nr. 118/1990, dar s-a apreciat că nu beneficiază de indemnizație.
Arată că decizia este nelegală întrucât el este în drept să i se confere toate drepturile prevăzute de actul normativ indicat.
În drept, au fost invocate disp. Decretului Lege nr. 118/1990 republicat.
Prin sentința civilă nr.99/CA/11.02.2009 Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și Contencios Administrativ a admis acțiunea reclamantului, a anulat în parte Decizia nr.41/17.06.2008 a pârâtei și a obligat comisia să emită o nouă decizie în care să acorde reclamantului toate drepturile instituite de Decretul - Lege nr.118/1990 (vechime în muncă, indemnizație lunară și drepturile prevăzute de art.6 din Decretul - Lege nr.118/1990). Pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin Decizia nr.2441/25.10.2007 Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă a conferit reclamantului calitatea de luptător în rezistența anticomunistă având în vedere că a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, respectiv pentru condamnarea la închisoare pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de neprezentare la încorporare conform sentinței penale nr.337/1970 a Tribunalului Militar Cluj.
Tribunalul Sibiua reținut că odată dobândită calitatea de luptător în rezistența anticomunistă prin emiterea certificatului, reclamantului trebuie să i se confere toate drepturile ce decurg din această calitate ( atâta timp cât pârâta nu a atacat în justiție certificatul constatator al calității de luptător ).
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta a Județului Sibiu solicitând a se dispune modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, întrucât instanța a aplicat greșit prevederile legale, acordând dreptul reclamantului la indemnizație, cât timp în art.1 din Decretul - Lege nr.118/1990 sunt prevăzute limitativ infracțiunile politice care ar fi conferit calitatea de persecutat politic și implicit drepturile prevăzute de acest decret. În acest sens s-a emis o îndrumare din partea Ministerului Muncii. Instanța a acordat și drepturile prevăzute la art.6 din Legea nr.118/1990, deși reclamantul nu le-a cerut, iar obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată este nelegală, întrucât pârâta fiind o instituție bugetară nu are prevăzut în buget sume cu o astfel de destinație.
În drept se invocă prevederile art.304 pct.6 și 9 Cod pr.civilă.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.
Prin întâmpinare, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului, arătând că în cererea sa a solicitat acordarea tuturor drepturilor prevăzute de Decretul - Lege nr.118/1990, deci instanța nu a pronunțat un plus petit, instanța a aplicat corect prevederile legale atât în ce privește Decretul - Lege nr.118/1990, cât și art.274 Cod pr.civilă.
Recursul pârâtei este nefondat.
Reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată modificarea Deciziei nr.41/2008 și admiterea în totalitate a cererii sale privind stabilirea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de Decretul - Lege nr.118/1990.
De remarcat că tocmai pârâta prin decizia atacată a recunoscut reclamantului dreptul de beneficiar al facilităților prevăzute la art.6 din Decretul - Lege nr.118/1990, astfel încât, atunci când instanța a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să acorde reclamantului atât drepturile prevăzute la art.3, indemnizația, cât și drepturile prevăzute la art.6 din Decretul - Lege nr.118/1990 nu a pronunțat un plus petit, adăugând drepturilor acordate de comisie și pe acelea pe care reclamantul le-a solicitat în instanță, nerecunoscute de pârâtă. În consecință, instanța constată că motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod pr.civilă nu este incident în cauză.
În ce privește interpretarea legii, se constată că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a prevederilor art.7 din nr.OUG214/1999, art.1 și 8 din Decretul - Lege nr.118/1990.
Astfel este de necontestat că în cauză reclamantului i s-a recunoscut în temeiul nr.OUG214/1999 calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, fiind emisă decizia nr.2441/25.10.2007.
Potrivit art.7 alin.1 lit.b din nr.OUG214/1999 persoanele care au calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, precum și cele din rezistența armată care au participat la acțiuni de împotrivire cu arma și de răsturnare prin forță a regimului comunist beneficiază de: b) drepturile prevăzute în Decretul Lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.
Prin urmare, pârâta nu putea să ignore această decizie și nu putea să procedeze la o nouă verificare a condițiilor pentru constatarea calității reclamantului de luptător în rezistența anticomunistă, cât timp această calitate îi era recunoscută reclamantului în temeiul art.1 alin.1 din nr.OUG214/1999 modificată și completată, care prevede că "Prin prezenta ordonanță de urgență se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989".
Astfel pârâta trebuia să pună în aplicare Decizia nr.2441/25.10.2007 și să acorde reclamantului toate drepturile prevăzute de Decretul - Lege nr.118/1990 aferente condamnării sale pentru infracțiunea cu caracter politic, așa cum corect s-a dispus prin hotărârea atacată.
În ce privește cheltuielile de judecată, au fost acordate în temeiul art.274 Cod pr.civilă, pârâta fiind parte căzută în pretenții. Textul de lege nu deosebește în funcție de calitatea pârâtului, nu instituie scutiri dacă aceasta este finanțată de la bugetul de stat.
Pârâta a arătat, de fapt în recurs că apărarea sa vizează executarea hotărârii, însă aceasta este o problemă ulterioară hotărârii și pentru care există dispoziții speciale cuprinse în nr.OG22/2002.
În consecință, nefiind incidente motivele de recurs invocate conform art.304 pct.6 și 9 Cod pr.civilă, instanța va respinge recursul pârâtei conform art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
Se va face aplicarea art.274 Cod pr.civilă, în sensul că pârâta va fi obligată să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în recurs constând în onorar avocațial conform chitanțelor depuse la dosar (filele 11 și 12).
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ S - COMISIA DE APLICARE A DECRETULUI - LEGE NR.118/1990 împotriva sentinței nr. 99/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosar nr-.
Obligă pârâta să plătească intimatului 300 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.
4 ex./13.11.2009
Jud.fond -
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana