Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 493/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 493
Ședința publică de la 13 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
- - JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
Grefier:
********
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței numărul 4379 din 20 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dolj.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, au răspuns: recurentul reclamant și consilier juridic, pentru intimata pârâtă Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dolj, intimatul pârât Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Recurentul reclamant a depus înscris.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dolj, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a observa înscrisul depus în ședința de judecată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns: recurentul reclamant și consilier juridic, pentru intimata pârâtă Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dolj, intimatul pârât Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
S-a apreciat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului conform motivelor scrise în sensul de a i se acorda drepturile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 începând cu data introducerii acțiunii. Învederează instanței că a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, potrivit art. 209 Cod penal(vechi).
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dolj, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de APEL CRAIOVA, reclamantul, a chemat în judecata pârâții D și, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 49 din 29 septembrie 2006 și respectiv nr. 5888 din 8 noiembrie 2006, și acordarea drepturilor prevăzute de L nr. 118/1990, republicat, începând cu data introducerii acțiunii.
În motivare arată că a dovedit că este fiul fostului deținut politic, care a fost condamnat prin sentința penala nr. 158/1959 a Tribunalului Militar Craiova la 20 de ani muncă silnică conform art. 209 cod penal, pentru așa-zisa infracțiune de terorism împotriva orânduirii socialiste, iar prin decizia penală nr. 494 /1959 a Tribunalului Militar Bucureștia fost confiscată întreaga avere.
Precizează că în anul 1959 avea vârsta de 11 ani, iar în anul 1964, când tatăl său a fost eliberat din penitenciarul Gherla avea vârsta de 16 ani.
Reclamantul susține că în această perioadă a fost lipsit de întreținere, fiind minor, a suferit daune morale, fizice și psihice, fiind terorizat de dictatura comunistă care l-a lipsit de nenumărate drepturi, respectiv dreptul la învățătură, dreptul la unele funcții publice, dreptul la liberă circulație în străinătate.
La dosar a depus: sentința nr. 1425/1960 a Tribunalului Popular Raional Băilești, adresa nr. 5888/2006, hotărârea nr. 153/1990.
Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, învederând că potrivit prevederilor L nr. 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportați în străinătate ori constituite în prizonierat, republicat, cu modificările ulterioare, cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege se depun la direcțiile generale de muncă, solidaritate socială și familie.
În speță, reclamantul a contestat decizia nr. 49 din 29 septembrie 2006, emisă de
Împotriva acestei decizii, reclamantul poate face contestație, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Prin sentința nr. 48 din 12.02.2007 Curtea de APEL CRAIOVAa declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj - Secție Contencios Administrativ și Fiscal, motivat de faptul că, în conformitate cu art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, se soluționează în fond de tribunal - secția contencios administrativ și fiscal, și cum în speță reclamantul contestă o decizie emisă de D, așa cum s-a arătat mai sus, potrivit art. 2 din codul d e procedura civilă și art. 10 alin. l din Legea nr.554/2004, competența soluționării acțiunii formulată de reclamant, aparține tribunalului, respectiv Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal.
În consecință în temeiul art. 158 cod procedura civilă, s-a declinat competența soluționării cauzei la Tribunalul Dolj - secția contencios administrativ și fiscal.
Primind dosarul spre competentă soluționare a fost înregistrat sub nr- și s-a acordat termen pentru când s-a dispus citarea părților.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că, în conformitate cu probele administrate comisia a decis respingerea cererii adresată de reclamant, întrucât nu a dovedit cu acte oficiale sau cu orice alt mijloc de probă, că a suferit o persecuție politică în sensul reglementat de art. 1 alin.1 sau 2 din 118/1990 rep.
A depus în susținerea întâmpinării actele care au stat la baza emiterii deciziei 49/29.09.2007.
Reclamantul a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei cu martori, aceștia fiind audiați la termenul de azi, sub prestare de jurământ, iar declarațiile consemnate sunt atașate la dosar.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 4379 din 20.11.2007 a respins acțiunea reclamantului împotriva pârâților D, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei.
În considerentele sentinței s-a reținut că, potrivit art. 1 alin. 1 și 2 din Decretul - Lege nr. 118/1990, republicată: " constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcție de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice: a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracțiuni politice; b) a fost privată de libertate în locuri de deținere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune; c) a fost internată în spitale de psihiatrie; d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu; e) a fost strămutată într-o altă localitate. De aceleași drepturi beneficiază și persoana care: a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944; b) a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistițiului", iar potrivit alin5 al aceluiași articol, " se consideră vechime în muncă și perioada în care o persoană aflată într-una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) nu s-a putut încadra ca urmare a unei invalidități de gradul I sau II survenite în timpul în care s-a aflat în acea situație sau, ulterior, dacă dovedește că aceasta s-a produs din cauza ori în legătură cu persecuția la care a fost supusă".
ițiile legale citate anterior stabilesc în mod limitativ împrejurările în care o persoană se poate considera persecutată politic și poate beneficia de drepturile prevăzute de D- 118/1999 prevăzând în art.2 alin 2 în favoarea moștenitorilor celor decedați, dreptul la pensie de urmași în condițiile legii.
În speța de fată, deși reclamantul susține că a fost persecutat politic pe perioada detenției tatălui său, familia sa fiind obligată să închirieze una din camerele locuinței sale, el personal fiind afectat în alegerea cursurilor urmate datorită cazierul tatălui său, acesta nu a reușit să probeze în condițiile art. 8 din 118/1990 faptul că s-ar fi aflat în vreuna din situațiile prevederilor de art. 1 alin. 1 și 2 din același act normativ.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că cel persecutat politic a fost tatăl reclamantului, care a fost condamnat la 20 ani muncă silnică conform art. 209 cod penal prin sentința penală 158/1959 și a fost eliberat la 18.04.1964 în temeiul Decretului Consiliului de Stat nr. 176/1964.
De asemenea, martorii audiați în cauză deși au cunoștință de faptul că tatăl reclamantului a fost arestat pe motive politice situație în care în mod firesc familia sa întâmpina dificultăți de ordin material, nici unul dintre aceștia nu relatează împrejurări de natura celor prevăzute de textele legale citate, care să-i confere reclamantului calitatea de persecutat politic.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința este nelegală, întrucât instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, solicitând admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, și-a întemeiat recursul pe dispoz. art. 299 - 316 Cod pr. civilă.
A arătat că atunci când s-a judecat cu pârâtele acestea se numeau și, iar în timpul derulării procesului acestea și-au schimbat titulatura, astfel încât sentința nu-i este opozabilă.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
. art. 1 alin. 1 și 2 din Decretul Lege nr. 118/1990 republicat stabilesc în mod limitativ condițiile în care o persoană poate fi considerată persecutată politic și astfel să poată beneficia de drepturile prevăzute de acest act normativ.
În speță, recurentul reclamant apreciază că a fost persecutat politic în perioada detenției tatălui său, fiind afectat și în cariera sa datorită condamnării suferite de tatăl său.
Din actele dosarului se reține că tatăl recurentului reclamant a fost persecutat politic fiind condamnat prin sentința penală nr. 158/1959, dar nu rezultă că recurentul s-ar fi aflat în anumite împrejurări care sunt prevăzute de art. 1 din D L 118/1990, astfel încât instanța de fond a reținut corect că aceasta nu poate beneficia de calitatea de persecutat politic.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 312 cod pr. civilă recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței numărul 4379 din 20 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
red. Jud. D
Ex.2/
Jud. fond C
G D
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu
