Persecutați politic - Acordare drepturi. Decizia 711/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR.711/R-
Ședința publică din 05 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
- - - JUDECĂTOR 3: Ioana Bătrînu
- - - JUDECĂTOR 4: Fabiola
- -- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR cu sediul în B,-, sector 5, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în Pitești,-, jud.A, împotriva sentinței civile nr.157/CA din 21 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI A cu sediul în Pitești,-, jud.A, MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B,- și reclamanții, A, toți cu domiciliul ales la Cabinet avocat din Pitești,-, jud..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul pârât A reprezentat de consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul intimatului pârât A precizează că nu are de formulat alte cereri prealabile.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra lui.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimatul pârât A, arată că o parte din sumă a fost achitată iar Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală. Lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului.
CURTEA
Constată că, prin sentința nr.157/CA/21.03.2008 a Tribunalului Argeș, a fost admisă acțiunea reclamanților, A, -, -, și a fost obligat pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului A să achite reclamanților prima de vacanță pe perioada 2004-2006 și sporul de fidelitate pe anul 2005, actualizate, calculate în raport de timpul efectiv lucrat, perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de polițist, dreptul la concediul avut și efectuat pentru prima de vacanță, condițiile stabilite prin ordinului ministrului pentru sporul de fidelitate; a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative obligându-l pe chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile necesare plăți drepturilor reclamanților; și a fost obligat Ministerul Internelor și Reformei Administrative să asigure pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului A fondurile necesare.
Pentru a decide astfel,tribunalula constatat că la 13.11.2007, reclamanții, și alții au chemat în judecată Inspectoratul de Poliție al Județului A, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca prin hotărârea ce s-a pronunțat să se dispună: obligarea pârâților la plata primei de vacanță pe perioada 2004-2006, actualizată cu coeficientul de inflație de la data plății, calculată în raport de perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de polițist și timpul efectiv lucrat; obligarea pârâților la plata sporului de fidelitate restant pe anul 2005, astfel cum este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003, actualizat și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, sub motiv că reclamanții sunt funcționari publici cu statut special în calitate de salariați ai IPJ A și că pe perioada solicitată nu au primit prima de vacanță și sporul de fidelitate.
Analizând acțiunea, tribunalula reținut că pârâtul, prin întâmpinare(9), a solicitat respingerea acțiunii deoarece plata primei de vacanță a fost suspendată la plată prin mai multe acte normative iar sporul de fidelitate a fost suspendat la plată, de asemenea, prin act normativ, situație ce nu îi este imputabilă.
Tribunalul a mai constatat că, pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamanților, să fie obligat să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi(11).
De asemenea, tribunalul a constatat că pârâtul, prin întâmpinare(18-20), a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive susținând că, potrivit legii, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite și că ea nu se află în raporturi de prepușenie cu reclamanții, aceștia fiind angajații celorlalți pârâți.
În fine, tribunalul a constatat că, pârâtul A, prin întâmpinare(25-26), a solicitat respingerea acțiunii ca lipsită de interes cu privire la prima de vacanță deoarece plata acesteia a fost reglementată prin nr.OUG146/2007, iar cu privire la sporul de fidelitate, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată deoarece plata acestui spor a fost suspendată prin act normativ, situație ce nu îi este imputabilă.
Analizând probele și lucrările dosarului,tribunalul a respins excepțiile invocate, după cum urmează:
1.Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor,tribunalula respins-o ca neîntemeiată sub motiv că pârâtul a fost chemat în judecată pentru a lua măsuri de asigurare a fondurilor necesare, nu din bugetul propriu ci din bugetul statului.
Pe cale de consecință, a fost respinsă ca neîntemeiată și excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție, invocată de același pârât.
2. Referitor la excepția lipsei de interes, invocată de pârâtul A, tribunalul a reținut că aceasta este neîntemeiată deoarece nu s-a făcut dovada că au fost luate măsuri de plată a drepturilor pretinse de reclamanți.
II. Cu privire la fond,tribunalula constatat că, reclamanții sunt angajați A având statut de polițiști și că în această calitate, potrivit Legii nr.360/2002 și art.37 alin.2 din nr.OG38/2003, pe perioada solicitată, ei aveau dreptul la prima de vacanță și la plata sporului de fidelitate
Referitor la prima de vacanță tribunalul a reținut că dreptul reclamanților la această primă este reglementat de art.37 alin.2 din nr.OG38/2003 și că, suspendarea plății ei nu este sinonim cu încetarea acestui drept deoarece, potrivit dispozițiilor art. 53 din Constituția României "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat- să fie aplicată, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății".
Tribunalul a considerat că, dispozițiile constituționale invocate reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți cetățenești fiind permisă autorităților publice, doar pentru situații de excepție și numai condiționat; și că, restrângerea se poate realiza doar prin lege, însă nu este permisă atingerea substanței dreptului, decât dacă se impune pentru situațiile strict și limitativ enumerate de dispozițiile constituționale menționate.
Tribunalul a mai arătat că, în prezent, textul de lege care prevede dreptul la prima de concediu este suspendat până la 31 decembrie 2006, potrivit art. 5 alin.5 din Legea nr. 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006 și că, în raport de dispozițiile constituționale enumerate de art. 53 din Constituția României suspendarea plății aduce o atingere a principiului protecției juridice a drepturilor omului.
Pentru considerentele invocate,tribunalula apreciat că pretenția reclamanților la plata primei de vacanță este întemeiată.
În ceea ce privește perioada pentru care prima de vacanță este datorată,tribunalula constatat că această chestiune a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XII/5.02.2007, potrivit căreia prima de vacanță se cuvine polițiștilor pe perioada 2004-2006 și că în consecință, urmează ca pârâtul A să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2004-2006, actualizată, calculată în raport de perioada în care fiecare reclamant a avut calitatea de polițist, timpul efectiv lucrat, dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat.
Cu privire la pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, tribunalul a constatat că acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite, în al cărui buget este cuprins și bugetul pârâtului A, în vederea obligării la asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor reclamanților; și că potrivit nr.OUG146/2007, precum și a celorlalte acte normative, în calitate de ordonator principal de credite acesta are obligația de a asigura fondurile necesare plății drepturilor în discuție.
În ceea ce privește cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanți, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative,tribunalula constatat că acestea sunt întemeiate deoarece Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de administrator general al bugetului statului, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ordonatorilor de credite al acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale și asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale funcționarilor publici, iar acest pârât a fost chemat în judecată și în garanție pentru a fi obligat la plata sumelor solicitate prin acțiune, nu din propriul buget, ci în calitate de reprezentant al Statului Român, în această calitate fiind ținut să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță, pretinsă și acordată de către instanță.
În concluzie, tribunalul a constatat că este fondat și acest capăt de cerere ca și cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și că va fi obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță.
2. Referitor la sporul de fidelitate.
Tribunalul a constatat că acest spor este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003 și se acordă în raport cu vechimea în muncă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne; că acest drept a fost suspendat la plată prin nr.OUG118/2004, aprobată prin Legea nr.28/2005 și că începând cu anul 2006 a fost reluată plata acestui spor.
În consecință,tribunalula decis că, pentru aceleași argumente reținute la pct.1, privitor la prima de vacanță, urmează a se admite și acest capăt de cerere.
Referitor la modul de calcul al primei de vacanță, a fost decis că urmează a se avea în vedere pentru fiecare reclamant perioada lucrată în anul pentru care se acordă, avându-se în vedere, după caz, data angajării sau data încetării raporturilor de serviciu, timpul efectiv lucrat, dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat.
În concluzie, tribunalul a decis admiterea în parte a acțiunii reclamanților în sensul obligării pârâtului A să plătească reclamanților prima de vacanță pe perioada 2004-2006, actualizată, calculată în raport de dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat și sporul de fidelitate prevăzut de art.6 din nr.OG38/2003 în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, actualizate, calculate în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant și perioada în care a avut calitatea de polițist; că, va fi obligat pârâtul A să asigure pârâtului A fondurile necesare plății acestor drepturi; că va fi admisă cererea de chemare în garanție formulată de împotriva F și va fi obligat pârâtul-chemat în garanție să asigure fondurile necesare plății sumelor datorate de pârâți.
La 22.05.2008, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Aad eclarat recurs, criticând soluția instanței ca nelegală.
Se susține că, greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor deoarece rolul acestui minister este să răspundă de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite. În consecință, susține recurenta, ea nu are raporturi juridice cu reclamanții și deci nu are calitate procesuală pasivă.
Recursul nu este fondat.
Nu este fondată critica recurentului încadrată corect de acesta în motivul prevăzut de art.304 pct.4 Cod pr.civilă.
Curtea constată că prima instanță nu a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor la plata primelor de concediu pentru că, în adevăr, așa cum susține și recurentul, acesta nu are raport juridic cu reclamanții. Prima instanță a obligat pe recurent la asigurarea sumelor necesare plății acestor sume, obligație care este conformă cu atribuțiile sale prevăzut în art.15 și art.19 din Legea nr.500/2002.
În consecință, având sarcini de a propune proiectul bugetului de stat sau pe cel al rectificării acestui buget, recurenta are calitate procesuală deoarece sumele de bani pe care urmează să le primească reclamanții prin admiterea acțiunilor nu există în prezent în patrimoniul pârâtei IPJ A și aceasta din urmă nu poate face, pentru plata sumelor arătate, decât să propună rectificarea bugetului anual. În rest, în lipsa virării banilor necesari plății, această pârâtă nu poate fi ținută de plată decât în condițiile OG nr.22/2002.
Din acest motiv, reclamanții au interes, în raport cu recurenta și anume ca aceasta să fie obligată prin hotărâre judecătorească la a efectua procedura specifică rectificării bugetului, la propunerea pârâtei principale.
În concluzie, recurenta are calitate procesuală pasivă, căci prin admiterea cererii reclamanților și a cererii de chemare în garanție este ocrotit un interes al acestora.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.3 Cod pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR cu sediul în B,-, sector 5, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în Pitești,-, jud.A, împotriva sentinței civile nr.157/CA din 21 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI A cu sediul în Pitești,-, jud.A, MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B,- și reclamanții, A, toți cu domiciliul ales la Cabinet avocat din Pitești,-, jud..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
/2 ex/10.09.2008
Jud.fond;;
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Fabiola
