Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1365/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI

SECȚIA COMERCIAL ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.1365

Ședința public din data de 19 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica

Judector - - ---

Judector - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr.47 din 22 aprilie 2009, pronunțat de Tribunalul Buz u, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,-, județul

La apelul nominal fcut în ședinț public, au lipsit recurenta-pârât Administrația Finanțelor Publice a municipiului B și intimatul-reclamant.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, învederându-se instanței faptul c, prin Serviciul Registratur, s-au depus la dosar concluzii scrise formulate de intimatul-reclamant, dup care:

Curtea, faț de împrejurarea c prțile au solicitat judecarea cauzei și în lips, potrivit dispozițiilor art. 242 alin.2 pr.civil, constat cauza în stare de judecat și rmâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de faț, reține urmtoarele:

Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Buz u sub nr-, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 615 lei, achitat cu chitanța nr.- din 11.03.2008, actualizat cu dobânda legal pân la plata plții efective.

În motivarea cererii, reclamantul a artat c în luna iunie a achiziționat un autoturism nou, din import, marca, iar înmatricularea acestuia a fost condiționat de achitarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 647 lei, tax achitat cu chitanța nr.- din 11.03.2008.

Reclamantul a precizat c, prin cererea înregistrat la Administrația Finanțelor Publice a municipiului sub nr.9138 din 1.04.2009, a solicitat restituirea taxei, întrucât aceasta contravine Tratatului UE, la care România este parte. Urmare cererii sale, pârâta i-a comunicat prin adresa nr.9213 din 02.04.2009 c taxa respectiv a fost încasat în temeiul art. 2141alin.1-5 din Codul Fiscal, astfel încât taxa nu poate fi restituit.

Reclamantul a mai susținut c cererea de restituire a taxei de prim înmatriculare este întemeiat, în condițiile în care dispozițiile legale invocate de pârât contravin dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul privind Uniunea European, astfel cum a fost modificat prin Tratatul d l Amsterdam.

Prin întâmpinarea formulat, pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Bas olicitat respingerea acțiunii ca inadmisibil și neîntemeiat, artând c în speț nu exist un act administrativ, chitanța prin care reclamantul a achitat taxa special nefiind un act administrativ fiscal, întrucât nu îndeplinește condițiile prevzute de art. 41 și art. 43 din Codul d e procedur fiscal. Totodat, pârâta Administrația Financiar a municipiului Bac onsiderat c acțiunea este inadmisibil ca urmare a neparcurgerii procedurii reglementate de OUG nr.50/2008.

Prin sentința nr.47 din 22 aprilie 2009, Tribunalul Buz uar espins excepțiile de inadmisibilitate invocate de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, a admis acțiunea formulat de reclamant și a obligat pârâta s restituie reclamantului contravaloarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 615 lei achitat cu chitanța nr.- din 11.03.2008, actualizat cu dobânda legal pân la data plții efective.

În ceea ce privește excepția inadmisibilitții cererii formulat de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, motivat de faptul c actul a crui anulare se solicit, respectiv chitanța prin care reclamantul a achitat taxa special nu este un act administrativ fiscal, întrucât nu îndeplinește condițiile prevzute de art. 41 și art. 43 din Codul d e procedur fiscal, prima instanț a reținut c este neîntemeiat, deoarece acesta reprezint un act administrativ fiscal în sensul art.41 din OG nr.93/2003 privind Codul d e procedur fiscal, respectiv este un act emis de organele fiscale competente și privește drepturi și obligații fiscale, astfel încât este cenzurabil pe calea contenciosului administrativ, constituind, totodat, act administrativ în înțelesul art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.

Referitor la excepția inadmisibilitții acțiunii, ca urmare a neparcurgerii procedurii reglementate de OUG nr.50/2008, tribunalul a apreciat c aceasta este neîntemeiat, întrucât taxa de prim înmatriculare are un caracter discriminatoriu, care contravine dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul privind Uniunea European, astfel c se impune restituirea integral a acesteia, și nu doar a diferenței dintre taxa de prim înmatriculare și taxa de poluare, astfel cum este reglementat.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut c potrivit art. 2141-2143, din Codul Fiscal și pct. 31/1-31/2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa special pentru autoturisme și autovehicule se pltește cu ocazia primei înmatriculri în România de ctre persoana fizic sau juridic, care face înmatricularea atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate aduse din import, din state comunitare ori din alte state. În conformitate cu art. 90 paragraf 1 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, niciun stat membru nu aplic direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari decât cele care se aplic direct sau indirect produselor naționale similare.

S-a mai reținut c potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderrii, prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar parlamentul, președintele României și autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderrii.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiat.

Un prim motiv de recurs vizeaz împrejurarea c instanța a ignorat faptul c legiuitorul a dispus restituirea diferenței dintre cuantumul taxei de prim înmatriculare reglementat de art.2141- 2143Cod fiscal și noua tax de poluare pentru autovehicule, și nu restituirea integral a acesteia.

Recurenta mai arat c instanța de fond nu a avut în vedere c taxa a fost încasat în mod legal, în condițiile în care dispozițiile art. 2141- 2143Cod fiscal nu erau abrogate și nici nu au fost declarate neconstituționale, în speț fiind vorba despre achiziționarea unui autoturism nou, astfel c nu au fost înclcate dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunitții Europene.

Examinând recursul de faț, prin prisma motivelor invocate, raportat la textele de lege incidente în cauz, dar și la actele și lucrrile dosarului, Curtea reține urmtoarele:

Așa cum rezult din petitul acțiunii principale, în luna iunie a anului 2008, intimatul-reclamant a achiziționat un autoturism nou, din import, marca, a crui înmatriculare a fost condiționat de achitarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, în cuantum de 647 lei, pltit de ctre sus-numitul cu chitanța nr. - din 11.03.2008. Ulterior, prin cererea înregistrat la Administrația Finanțelor Publice B sub nr. 9138 din 01.04.2009, pltitorul a solicitat restituirea acestei taxe, deoarece ar contraveni Tratatului UE la care România este parte, respectiv art. 90 paragraful 1, actualmente art. 12, ca urmare a modificrii introduse prin Tratatul d l Amsterdam.

În susținerea prezentei cereri, reclamantul-intimat a susținut și faptul c practica instanțelor pe raza Curții de APEL PLOIE ȘTI este în sensul admiterii acestor acțiuni și restituirii sumelor achitate cu titlu de tax de prim înmatriculare.

Este adevrat c, potrivit art. 148 alin.2 din Constituția României, unul din principiile fundamentale ale statului de drept, ulterior aderrii, este acela al prioritții dreptului comunitar în fața celui național, întrucât judectorul național al unui stat membru are în primul rând obligația de a aplica dispozițiile dreptului comunitar și de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, obligație ce rezult atât din dispozițiile constituționale, cât și din cele ale art. 220 al Tratatului constitutiv al Uniunii Europene.

Practica cu caracter constant a instanțelor din raza Curții de Apel este, într-adevr, aceea c perceperea în România a unei taxe de înmatriculare pentru autovehiculele deja înmatriculate într-un alt stat comunitar și, deci, supuse unei astfel de impuneri în respectivul stat are un caracter nelegal, excesiv și discriminator raportat la regimul autovehiculelor înmatriculate pentru prima dat în țara noastr.

Revenind la cauza de faț, deși, în conținutul acțiunii introductive de instanț, reclamantul-intimat vorbește despre achiziționarea unui autoturism nou, din import, nu se face în niciun fel precizarea în sensul c acest autovehicul ar fi fost achiziționat în regim second hand dintr-un alt stat comunitar și, deci, înmatriculat pentru prima dat în acest stat și ulterior, dup aducerea sa în România, reînmatriculat în aceast țar și supus unei duble impuneri, prin achitarea unei noi taxe de înmatriculare care s condiționeze înscrierea lui în România, sau a fost achiziționat în țara noastr prin dealerii autorizați și supus pentru prima dat obligației de plat a taxei de înmatriculare de ctre organele fiscale din România. O astfel de împrejurare nu reiese în niciun fel din dovezile administrate și nici nu a fost avut în vedere de ctre instanța de fond, fiind indisolubil legat de aprecierea în sensul caracterului nelegal și discriminator al condiționrii punerii în circulație a autovehiculului de plata acestei taxe în țara noastr.

În considerarea acestor argumente, Curtea apreciaz c prima instanț nu a realizat o eficient și efectiv cercetare a fondului cauzei, în sensul art. 312 alin.3 pr.civil. Chiar dac o astfel de împrejurare ar fi putut fi elucidat prin administrarea exclusiv a probei cu înscrisuri, admisibil și în faza de judecat a recursului, în lumina disp. art. 305 pr.civil, analizarea respectivei împrejurri esențiale în pronunțarea unei soluții pe fond pentru prima dat în calea de atac a recursului, ar putea conduce la lipsirea uneia sau alteia dintre prțile cauzei de parcurgerea unui grad de jurisdicție.

În consecinț, în temeiul disp. art. 312 alin.1 și 3 pr.civil, Curtea va admite recursul, va casa sentința recurat și va trimite cauza la Tribunalul Buz u, urmând ca în rejudecare, prima instanț s administreze probe și s elucideze situația juridic a autoturismului în cauz, în acord cu considerentele expuse anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr.47 din 22 aprilie 2009, pronunțat de Tribunalul Buz u, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,-, județul

Caseaz sentința și trimite dosarul la același tribunal pentru rejudecarea cauzei potrivit considerentelor prezentei decizii.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, astzi, 19 octombrie 2009.

Președinte, Judectori,

- - - --- -

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./27.10.2009

f- - Tribunalul Buz

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Duboșaru Rodica
Judecători:Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana, Stoicescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1365/2009. Curtea de Apel Ploiesti