Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 1411/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1411/CA/2009
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul Municipiul prin Primar împotriva sentinței nr.1412/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ în dosarul nr-.
În interiorul termenului de pronunțare la dosarul cauzei nu au fost depuse acte din partea părților litigante.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 08.12.2009, când a fost amânată pronunțarea pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamantul MUNICIPIUL prin PRIMAR solicitat in contradictoriu cu paratul obligarea acestuia la plata sumei de 20.273 lei reprezentând penalități de întârziere, calculate conform contractului de concesiune perfectat între părți și reactualizarea în raport de rata inflației de la data rămânerii irevocabile a sentinței.
In motivarea cererii, în esență, reclamantul arată că între părți a intervenit contractul de concesiune nr.118/1996 având ca obiect concesionarea unui teren în suprafață de 45 mp amplasat în zona de agrement STRAJA, pe o durată de 50 de ani, concesionarul având obligația achitării unei redevențe anuale de 113.850 lei.
Ulterior prin actul adițional la acest contract se mărește suprafața concesionată de la 45 mp la 96 mp.
Cum în contract la art.6 s-a prevăzut indexarea anuală a prețului concesiunii în raport de rata inflației, iar în art.9 s-a prevăzut penalizarea întârzierilor de plată cu penalități de întârziere pe care pârâtul nu le-a achitat, reclamantul a promovat prezenta acțiune.
În drept au fost invocate disp.art.969, art.112-114 Cod Procedură Civilă și art. 1073 Cod Civil.
Ulterior reclamantul a precizat acțiunea și a solicitat obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere în cuantum de 18.797 lei.
Prin sentința nr.6493/2008 a Judecătoriei Petroșanis -a respins ca nefondată acțiunea reclamantului Municipiul prin Primar.
În recursul declarat de către reclamant împotriva acestei hotărâri, prin decizia civilă nr.287/R/2009 s-a admis ca fondat recursul introdus de reclamant împotriva sentinței civile 6493/2008 care a fost casată integral și trimisă cauza spre judecare în prima instanță la Tribunalul Hunedoara - Secția Contencios Administrativ. S-a reținut astfel prin decizia mai sus indicată că, în condițiile în care terenul care face obiectul contractului de concesiune dintre părțile litigante aparține domeniul public al unității administrativ teritoriale, competența revine instanței de contencios administrativ.
Prin sentința nr.1412/CA/2009 Tribunalul Hunedoaraa respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Hunedoara și a respins acțiunea reclamantului împotriva pârâtului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că între părți s-a încheiat contractul de concesiune nr.118/20.06.1996 pentru un teren proprietate publică a Orașului, în suprafață de 45 mp, extins la 96 mp, reclamantul a achitat cu întârziere redevența indexată cu inflația, însă a achitat și penalități de întârziere la nivelul redevenței.
Cum însă în contractul încheiat între părți nu s-a stipulat expres, că valoarea penalităților de întârziere poate depăși cuantumul debitului reprezentând redevența, se constată că obligarea pârâtului la plata unor penalități de întârziere mai mari, în forma solicitată de către reclamant nu are suport contractual și legal.
Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamantul MUNICIPIUL PRIN PRIMAR, solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul de a se admite acțiunea și a fi obligat pârâtul la plata penalităților de întârziere solicitate.
În recurs reclamantul susține că instanța de fond a aplicat greșit prevederile Legii nr.496/2002 limitând cuantumul penalităților de întârziere la cuantumul debitului principal - redevenței, în speță fiind aplicabile prev.art.9 din contractul de concesiune și art.969 Cod civil.
Recursul este motivat pe pre.art.299 și următ. Cod pr.civilă.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.
Prin întâmpinare intimatul solicită respingerea recursului, apreciind că achitarea penalităților de întârziere la nivelul redevenței indexate cu rata inflației reprezintă îndeplinirea obligațiilor sale contractuale, iar potrivit art.9 din contract, reclamantul trebuia după 30 de zile de la scadența redevenței să retragă concesiunea.
Recursul reclamantului este fondat în următoarele limite:
Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor Legii nr.462/2002 în cazul contractului de concesiune în speță, care este un contract administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004. Astfel, conform HG nr.852/2008 Stațiunea Straja este declarată stațiune turistică de interes local, iar conform art.3 din Legea nr.213/1998 al.4 raportat la pct.III pct.2 din anexă, zonele de agrement constituie domeniu public de interes local.
În temeiul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004 contractul de concesiune a terenului proprietate publică de interes local este un contract administrativ încheiat între autoritatea publică locală și un particular. Prin urmare, acest contract nu are ca părți comercianți, astfel că nu îi pot fi aplicate prevederile Legii nr.469/2002, care în art.1 definește domeniul său de aplicare astfel "Prezenta lege se aplică tuturor contractelor încheiate pentru realizarea actelor de comerț de către agenții economici comercianți persoane juridice și comercianți - persoane fiziceindiferent de forma de proprietate".
Prin urmare, în speță nu sunt aplicabile prevederile art.4 al.3 din legea nr.469/2002, în ce privește limitarea penalităților de întârziere la nivelul sumei asupra căreia sunt calculate penalitățile.
În cauză, penalitățile de întârziere se calculează conform clauzelor contractuale, pentru că părțile au reglementat prin art.9 al contractului de concesiune cuantumul penalităților de întârziere - 5% pe zi, cât și durata de timp pentru care se calculează - 30 de zile de la scadența redevenței.
În a 31-a zi de întârziere la plată părțile au stabilit că sancțiunea aplicabilă este retragerea concesiunii, astfel că reclamantul avea la dispoziție ca după perceperea penalităților de întârziere pe cele 30 de zile să recurgă la retragerea concesiunii, iar faptul că nu a făcut-o este deja culpa sa, de care nu se poate prevala în obținerea unor penalități ulterior celor 30 de zile.
calculul penalităților de întârziere aplicat redevenței indexate pentru perioada 2003-2007 (de la fila 3 din dosarul judecătoriei) doar pentru 30 de zile întârziere se obțin următoarele rezultate: pentru anul 2003 penalitățile sunt de 670,5 lei, pentru anul 2004 - 765 lei, pentru anul 2005 (trei trimestre) - 627 lei, pentru anul 2006 nu se solicită penalități, iar pentru anul 2007 pentru două trimestre penalitățile sunt de 483.75 lei.
Din totalul penalităților s-a achitat suma de 1424 lei (filele 27 și 28 dosarul judecătoriei), astfel încât instanța apreciază că potrivit art.969 cod civil și art.9 din contractul de concesiune, pârâtul trebuia obligat să mai achite o diferență la penalitățile de întârziere în cuantum de 846,75 lei.
Prin urmare, față de cele ce preced, se impune admiterea recursului reclamantului conform art.312 al.2 raportat la art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantului.
Va fi obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 846,75 lei cu titlu de diferență penalități de întârziere.
Reclamantul este scutit de taxa de timbru și nu a dovedit efectuarea altor cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Municipiul prin Primar împotriva sentinței nr.1412/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ în dosarul nr- și în consecință:
Modifică hotărârea atacată în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului Municipiul împotriva pârâtului .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului 846,75 lei diferență de penalități de întârziere.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./4 ex./21.01.2010
Jud.fond
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Mariana
