Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 196/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 196
Ședința publică din 5 februarie 2010
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Comuna - prin primar, cu sediul în comuna, județul B,împotriva sentinței nr.699 din 11 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal, în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta Comuna - prin primar și reclamantul intimat Consiliul Județean B - prin președinte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că s- cerut judecarea în lipsă, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată;
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 17.09.2008, reclamantul Consiliul Județean Bac hemat în judecată pe pârâta Comuna solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 53.112,46 lei reprezentând debit principal și penalități de întârziere, obligații de plată rezultate din încheierea unor convenții civile, și anume: pentru anul 2006 suma de 19.344,49 lei debit și suma de 29.541,46 lei penalități, iar pentru anul 2007 suma de 5.226,51 lei penalități.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pentru perioada 2006 - 2007 au intervenit între părți o serie de convenții, prin care s-a concretizat responsabilitatea colectivităților locale privind protecția copilului aflat în dificultate. Aceste convenții au avut la bază dispozițiile art. 17 lit. a și c din nr.OUG 12/2001, care stabilește aportul celor două autorități la finanțarea activităților de protecție a copilului cu handicap și a celui aflat în dificultate. Concret, prin Hotărârile Consiliului Județean nr. 111/19.12.2005 și 124/30.11.2006, s-a stabilit în sarcina comunităților locale nivelul contribuției pentru fiecare persoană protejată. Prin convențiile nr. 32/5.01.2006 și 4420/12.12.2006 și a actelor adiționale la aceste convenții, pârâta s-a obligat să participe cu fonduri de la bugetul propriu pentru suportarea cheltuielilor corespunzătoare finanțării activității prevăzute de art.1 din nr.HG 457/2000, pentru un număr de 15 copii ( din care 3 cu handicap) pentru anul 2006 și 15 copii ( din care 3 cu handicap) pentru anul 2007. Aceste convenții au fost modificate prin acte adiționale, sub aspectul numărului copiilor aflați sub ocrotire și a nivelului cheltuielilor. Pârâta și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile asumate și în anul 2006 și 2007 achitat parțial debitul, respectiv suma de 15.000 lei în anul 2006 și suma de 70.000 lei în 2007, din această din urmă sumă, excedentul s-a imputat asupra datoriilor anterioare. Plata cu întârziere a determinat calcularea penalităților de 0,10% pentru fiecare zi, potrivit clauzelor contractuale.
Pârâta a fost invitată la conciliere conform art. 7201Cod procedură civilă, însă nu s-a prezentat la data stabilită.
În drept reclamantul a invocat dispozițiile art. 942, 969 și 1066 civil, art. 17, 18 din nr.OUG 12/2001 și nr.HG 457/2000, iar în dovedire a depus înscrisuri: convențiile nr. 482/30.01.2006 și 4487/11.12.2006 și actele adiționale acestora, fișele de calcul a contribuțiilor și penalităților, Hotărârile Consiliului Județean nr. 111/19.12.2005 și 124/30.11.2006 și dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Prin sentința civilă nr. 345/22.01.2009 a Judecătoriei Botoșanis -a admis excepția de necompetență materială și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Botoșani - Secția Comercială, Contencios - Administrativ și Fiscal.
Pentru a hotărî astfel, s-a apreciat că, convenția încheiată între părți se încadrează în categoria contractelor administrative, datorită elementelor sale: subiecte de drept public, realizarea unor scopuri publice și existența unui regim de putere publică.
Învestită prin hotărârea de declinare a competenței s-a dispus citarea părților conform art. 85 Cod procedură civilă.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare în termen legal. Prin întâmpinarea depusă după concluziile asupra fondului pârâta invocă aspecte de modalitatea în care s-a aplicat HG nr. 457/2000 și de nelegalitatea convențiilor pe care reclamantul își întemeiază acțiunea.
Prin sentința nr. 699 din 11 iunie 2009, Tribunalul Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de Consiliul Județean B în contradictoriu cu pârâta Comuna, care a fost obligată să plătească reclamantei suma de 53.112 lei reprezentând: 19.344,49 lei debit pentru anul 2006; 29.541,46 lei accesorii pentru anul 2006; 5.226,51 lei accesorii pentru anul 2007.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut, în esență, că în baza art. 17 lit. a și c și art. 18 din nr.OUG 12/2001, a dispozițiilor nr.HG 457/2000 și a Hotărârilor Consiliului Județean nr. 111/19.12.2005 și 124/30.11.2006 între părți s-au încheiat convențiile nr. 32/5.01.2006 și 4420/12.12.2006 și actele adiționale acestora, prin care pârâta se obliga să participe cu fonduri la cheltuielile de finanțare a activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție, însă ulterior aceasta a refuzat să-și îndeplinească obligațiile contractuale.
Împotriva acestei sentințe declarat recurs pârâta Comuna - prin primar, care a criticat soluția ca fiind nelegală, motivat de faptul că există o justificare pentru neplata sumelor menționate de reclamant, constând în lipsa fondurilor la bugetul local.
Precizează recurenta că, a solicitat în repetate rânduri atât de la reclamant cât și de la alocarea sumelor necesare achitării plăților restante, însă sumele primite nu au fost suficiente pentru că la nivelul local sunt probleme sociale care își au rezolvarea în cadrul comunității din venituri proprii, iar în centrele aflate în subordinea reclamantului se află multe persoane din cauza condițiilor și a stării lor materiale precare.
Prin întâmpinare, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului și menținerea soluției instanței de fond, reiterând aspectele menționate în acțiune.
Examinând recursul, prin prisma actelor dosarului și motivului invocat, Curtea constată că nu este întemeiat.
Astfel, cum reiese din Convențiile nr.32/2006 și respectiv nr.4220/2006, precum și din actele adiționale aferente acestora (filele 9-17 ds.nr-) încheiate în temeiul art. 118 alin.1 din Legea nr. 272/2004, nr.HG457/2000, nr.OUG 45/2003 cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu Hotărârile nr.111/2005 și 124/2006, emise de Consiliul Județean B, pârâta Comuna s-a obligat să suporte cheltuielile corespunzătoare finanțării activității prev. de art.1 din HG nr.457/2000 pentru un număr de 15 copii ce provin din comunitatea locală respectivă, în sensul că, începând cu 1 ianuarie 2006, să vireze 1/12 din contribuția anuală către Consiliul județean B cu destinația Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B,până la data de 10 a fiecărei luni.
De asemenea, Normele metodologice prevedeau o contribuție minimă de 25 % din partea pârâtei, din totalul necesarului susținerii sistemului de protecție a copilului, cu fonduri încasate nu din bugetul local al comunei, ci de la bugetul de stat, fonduri care au fost asigurate și acordate prin actele normative menționate în mod exclusiv pârâtei recurente.
Pe de altă parte, imposibilitatea de plată invocată de recurentă se stabilește strict în raport cu capitolul cheltuieli necesare pentru susținerea sistemului de protecție a copilului, neavând relevanță în cauză faptul că pârâta recurentă a avut în perioada respectivă dificultăți în acoperirea altor cheltuieli.
În considerarea faptului că, în speță intimatul a dovedit prin hotărârile emise virarea la începutul exercițiului bugetar anual a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor consiliilor locale, Curtea constată că legal instanța de fond a reținut în sarcina pârâtei neexecutarea obligațiilor contractuale, încât conform art.312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Comuna - prin primar, cu sediul în comuna, județul B,împotriva sentinței nr.699 din 11 iunie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială,contencios administrativ și fiscal, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 martie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond..
Tehnored.
2 ex./5.03.2010
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Rață Gabriela, Surdu Oana
