Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 347/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE NR. 347/CA/2008

Ședința publică de la 26 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru

JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 3: Ștefan Făt

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P împotriva sentinței civile nr. 1496/CA/4.10.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. pentru pârâtele intimate și, lipsă fiind reclamantul recurent, și pârâtele intimate.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea reclamantului recurent s-au transmis prin fax la dosar: note de ședință, copia adresei nr. 2355/31.03.2004, copia adresei nr. 14/04.03.2004, copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2964/17.12.1997, copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4500/19.12.2003 și copia ordinelor de plată nr. 1/09.01.20074 și nr. 13/31.01.2006.

Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra excepției neîndeplinirii procedurii prealabile prev. de art. 7 alin. 6 din Legea 554/2004, pusă în discuție de instanță din oficiu la termenul de judecată din data de 5.03.2008.

Mandatarul pârâtelor intimate solicită respingerea recursului, pe baza excepției invocate din oficiu la termenul anterior, raportat la prev. art. 7 alin. 6 din Legea nr. 554/2004. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.

- CURTEA DE APEL -

Asupra recursului în contencios de față:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr- reclamantul Consiliul Local al mun. Pac hemat în judecată pe pârâtele și solicitând obligarea acestora la plata sumei de 885.598,05 lei reprezentând daune pentru terenul în suprafață de 275,66 mp folosit în plus față de suprafața prevăzută în contractul de concesiune, fără să plătească redevența pe anii 2001 - 2003.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în anul 1997 părțile au cumpărat o casă de vacanță situată în pe un teren concesionat de în suprafață de 250 mp, iar la data cumpărării conform Legii 219/1998 s-a transferat și concesiunea de la proprietarul casei de vacanță la cumpărătorii acesteia care și-au extins construcția ocupând în plus o suprafață de 275,66 mp pentru care nu au plătit redevență pe anii 2001-2003. Se mai arată că prin HCL 44/2004 Consiliul Local a împuternicit primarul să încheie acte adiționale la contractele de concesiune în care să se includă suprafețele de teren ocupate în plus și pentru care să se plătească o redevență de 3 euro/mp/an pentru terenul fără construcții și 5 euro/an/mp pentru terenul ocupat de construcții.

Pârâtele prin întâmpinare au solicitat respingerea acțiunii arătând că contractul de concesiune a fost încheiat cu numitul, primul proprietar la construcției, ulterior neîncheindu-se un alt contract cu privire la teren, iar casa de vacanță este proprietatea SRL, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat la 19.12.2003.

Prin sentința 1496/CA/2007 Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea reclamantului, reținând în esență că contractul de concesiune nr. 2131/1993 a fost încheiat între Consiliul Local P și, iar concesionarul nu putea să transmită dreptul de proprietate asupra terenului asupra căruia avea doar un drept de folosință pe termenul concesionării. Ca atare, reclamantul trebuia să se îndrepte împotriva concesionarului pentru orice pretenții izvorâte din contractul de concesiune.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Consiliul Local P care a solicitat casarea hotărârii, fără a motiva în drept recursul.

În expunerea de motive s-a arătat că sentința pronunțată este dată cu încălcarea legii, respectiv art. 41 din Legea 50/1991, potrivit căruia dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcției pentru a cărei realizare acesta a fost constituit. Prin urmare, terenul pe care se găsește imobilul ale cărui proprietare au fost și pârâtele, a fost abuziv folosit de pârâte.

Intimatele și au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului reclamantului, întrucât motivele de recurs nu au nicio relevanță în raport cu soluția și considerentele sentinței atacate, iar soluția instanței de fond este corectă.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 și art. 304/1 cod pr. civilă, Curtea constată că prezentul recurs este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului litigiu este derivat din contractul de concesiune nr. 213/2.08.1993 încheiat între Consiliul Local P și, contract administrativ în sensul prevederilor Legii 554/2004, așa cum definește această lege actul administrativ la art. 2 lit.

Instanța de recurs, fiind evident că ne aflăm în prezența unui litigiu de contencios administrativ, a pus în discuție, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 cod pr. civilă, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamantul Consiliul Local al mun. P, excepție asupra căreia pârâtele s-au pronunțat prin înscrisul de la fila 17, arătând că nu a fost îndeplinită această procedură.

Potrivit art. 7 alin. 6 din Legea 554/2004 procedura prealabilă este obligatorie, iar în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative plângerea prealabilă are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile Codului d e procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător. În acest caz, plângerea trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (7), care va începe să curgă:

a) de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;

b) de la data modificării contractului sau, după caz, de la data refuzului cererii de modificare făcute de către una dintre părți, în cazul litigiilor legate de modificarea contractului;

c) de la data încălcării obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea contractului;

d) de la data expirării duratei contractului sau, după caz, de la data apariției oricărei alte cauze care atrage stingerea obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului;

e) de la data constatării caracterului interpretabil al unei clauze contractuale, în cazul litigiilor legate de interpretarea contractului.

Așadar, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru daune reclamantul trebuia să se adreseze pârâtelor cu plângere prealabilă care ar fi avut semnificația unei concilieri, în sensul art. 720/1 și următoarele cod pr. civilă. Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, a cărei neîndeplinire este sancționată cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă, potrivit art. 109 alin. 2 cod pr. civilă.

Prin urmare în mod corect a fost respinsă acțiunea reclamantului de către instanța de fond, însă motivarea nu este corectă și va fi substituită de motivarea instanței de recurs în sensul că acțiunea trebuia respinsă, însă nu pe fondul cauzei, ci pe excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.

Așadar, atâta timp cât soluția de respingere a acțiunii rămâne aceeași atunci nu există motive pentru admiterea recursului reclamantului, întrucât ceea ce se va modifica sunt doar considerentele sentinței instanței de fond. Prin modificarea considerentelor se poate constata că nu se creează recurentului o situație mai grea în propria cale de atac, întrucât prima instanță i-a respins acțiunea pe fond, creând astfel autoritate de lucru judecat față de orice acțiune ulterioară cu același obiect. În schimb, instanța de recurs va respinge acțiunea reclamantului pe cale de excepție, dându-i acestuia posibilitatea să efectueze procedura prealabilă prev. de art. 7 alin. 6 din Legea 554/2004, iar ulterior să se adreseze din nou instanței care să pronunțe o hotărâre pe fondul cauzei.

Pentru motivele expuse mai sus, Curtea va admite excepția lipsei procedurii prealabile invocată de instanță din oficiu, și în temeiul art. 304 pct. 7 și art. 312 alin. 3 cod pr. civilă, va respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Mun. P împotriva sentinței civile 1496/CA/2007, va modifica hotărârea atacată în sensul că va înlocui motivarea sentinței instanței de fond cu propria motivare.

În baza art. 274 cod pr. civilă va bligă reclamantul recurent să plătească pârâtelor intimate și suma de 1200 lei, cheltuieli de judecată în recurs, întrucât recursul reclamantului a fost respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de instanță din oficiu.

Respinge recursul declarat de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P împotriva sentinței civile nr. 1496/CA/4.10.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Obligă reclamantul recurent să plătească pârâtelor intimate și suma de 1200 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26 Martie 2008.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Dact. /2 ex./23.04.2008

Jud. fond D,

Președinte:Carla Maria Cojocaru
Judecători:Carla Maria Cojocaru, Iosif Morcan, Ștefan Făt

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 347/2008. Curtea de Apel Alba Iulia