Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 646/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - pretenții -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 646
Ședința publică din 02 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 3: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S - Administrația Finanțelor Publice a municipiului S, cu sediul în municipiul S, str. - - nr. 7, județul S, împotriva sentinței nr.93 din 22 ianuarie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal (dosar nr-), reclamantă intimată fiind SRL, cu sediul în F, str. -. 92,. D,. 8,. 29, jud. S, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit pârâta recurentă Direcția Generală a Finanțelor Publice S și reclamanta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată; în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal sub nr- la data de 11.12.2008, reclamanta F în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S - prin Administrația Finanțelor Publice Sas olicitat restituirea sumei de 656 lei, reprezentând taxă specială pentru înmatriculare autoturism, a despăgubirilor aferente cât și a cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 20.11.2007 a achitat pentru autoturismul marca PEUGEOT B, cu număr de înmatriculare B 72, suma de 656 lei, ca taxă specială de primă înmatriculare, suma fiind calculată conform dispozițiilor art. 2141cod fiscal, introdus prin Legea nr. 343/2006, modificat prin OUG nr. 110/2006 și nr. 418/2007, fără a se ține cont de faptul că prevederile art. 2141- 2143au ca efect perceperea de către statul român a unei taxe cu efect echivalent taxelor vamale, încălcându-se astfel nu mai puțin de trei articole ale Tratatului CE, respectiv 25, 28 și 90.
Ori Guvernul României, prin aplicarea acestei taxe speciale, încalcă flagrant dispozițiile legale ale Uniunii Europene.
Faptul că normele comunitare au prioritate față de alte norme interne este stabilit prin însăși legea fundamentală, Constituția României, art. 11 al. 1,2 și art. 148 al. 1,2,3,4.
Reclamanta a concluzionat că taxa de primă înmatriculare trebuie considerată ca făcând parte dintr-un sistem general de taxe interne privind bunurile și examinată așadar prin prisma dispozițiilor art. 90 din Tratatul CE.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 112 și 274 Cod procedură civilă, art. 11 și 148 din Constituția României, art. 25, 28 și 90 din Tratatul CE.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar, în copie: factura seria - 19613/20.11.2007, certificatul de înmatriculare, cartea de identitate, împuternicire avocațială, OP /04.12.2007, contract de leasing,.
Pârâta, legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare.
Prin sentința nr. 93 din 22 ianuarie 2009, Tribunalul Suceavaa admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să restituie acesteia suma de 656 lei reprezentând taxa specială plătită cu ocazia primei înmatriculări a autoutilitarei marca PEUGEOT cu nr. de identificare --, precum și la plata dobânzii legale aferente, calculată de la data achitării taxei până la data restituirii efective, precum și la plata sumei de 39,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Legea nr. 343/2006 s-a modificat Codul fiscal în sensul introducerii art. 2141și 2142, ce instituie obligația de plată a unei taxe speciale pentru autoturisme și autovehicule, cu ocazia primei înmatriculări în România.
Prima instanță a mai reținut că potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art. 90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).
Tribunalul a reținut că taxa specială ce se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, în temeiul art. 2141Cod fiscal se circumscrie acestor definiții.
S-a mai reținut că în cauza de față rezultă din interpretarea art. 2142din Codul fiscal că taxa specială se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second - hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second - hand înmatriculate deja în România, realizându-se astfel, în mod indirect, o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare și cele deja înmatriculate în România, împrejurare în care există o incompatibilitate între normele interne incidente în speță și dispozițiile art. 90.
Față de această situație s-a considerat aplicabil principiul supremației dreptului comunitar enunțat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în Cauza Costa/Enel, C-6/64 și confirmat în mod constant în jurisprudența ulterioară a instanței comunitare.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului susține recurenta că taxa de primă înmatriculare nu se încadrează în categoria impozitelor la care face trimitere art. 90 al CEE, fiind o taxă distinctă de aceasta, prin care se urmărește stoparea importurilor autovehiculelor uzate (introdusă conform reglementărilor UE cu privire la limitarea emisiilor de noxe) și cu un regim de reglementare diferit.
A arătat recurenta că prevederile Tratatului CEE ar fi încălcate atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare ar fi calculate pe baza unor criterii diferite, ceea ce nu este cazul pentru legislația română.
A invocat prevederile art.33 din Directiva a șasea (77/388/CEE ) a Consiliului Comunităților Europene care reglementează că " dispozițiile prezentei directive nu împiedică nici un stat membru să mențină sau să introducă impozite pe contractele de asigurări, pe pariuri și jocuri de noroc, accize și taxe de timbru și orice impozite și taxe care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri ".
A mai arătat recurenta că prin OUG nr.50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. La art.11 din acest act normativ se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule. Această procedură de restituire a sumelor este reglementată la cap.VI, secțiunea 1, art.6 din Anexa la G nr.686/2008, astfel încât pe acest motiv acțiunea este inadmisibilă.
Analizând actele dosarului, Curtea constată recursul nefondat, pentru următoarele considerente:
Noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul extern, desemnând în jurisprudența un sistem de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
Așadar, taxa specială cu prilejul primei înmatriculări a unui autoturism în România, percepută în temeiul art. 2141Cod Fiscal, are caracterul unei taxe în sensul avut în vedere de art. 90 din
Dispozițiile art. 90 alin.1, interzic orice discriminare intre produsele naționale si produsele altor state membre, așadar si o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate"produselor altor state membre"și impozitele"interne de orice natură care seaplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Discriminarea la care se referă acest text legal are în vedere o comparație între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, în comparație cu nivelul de impozitare a produselor de pe piața internă a Statului Român.
Este necontestat în cauză că taxa de primă înmatriculare se plătește de către toți particularii care doresc să înmatriculeze pentru prima dată un autovehicul în România, indiferent de unde provine acesta, însă taxa de primă înmatriculare se aplică, potrivit art. 2141din Codul fiscal, numai autovehiculelor care nu sunt deja înmatriculate în România. Astfel, se aplică autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare, autoturismele second hand înmatriculate deja în România, realizându-se în mod indirect o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare și cele deja înmatriculate în România. În această situație apare o contradicție între normele interne incidente în speță și dispozițiile art. 90 din.
Nu poate fi reținută apărarea că taxa de primă înmatriculare ar urmări stoparea importului de autovehicule uzate, atâta timp cât, pentru autovehiculele existente deja în România și care fac obiectul unor tranzacții, nu se percepe o astfel de taxă.
Prin urmare, în mod legal și temeinic a reținut tribunalul că reclamanta nu trebuia să plătească taxa de primă înmatriculare, iar dacă a plătit-o este îndreptățită să-i fie restituită.
Nu sunt întemeiate nici susținerile întemeiate pe dispozițiile OUG nr.50/2008 întrucât potrivit art.1 din Codul civil și art.15 din Constituția României, legea nu poate retroactiva, dispunând numai pentru viitor. În plus, noile dispoziții ale OUG nr.50/2008 nu prezintă relevanță în condițiile în care la data încasării, taxa era nelegală.
Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamanta intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Așa fiind, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru considerentele învederate,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice S - Administrația Finanțelor Publice a municipiului S, cu sediul în municipiul S, str. - - nr. 7, județul S, împotriva sentinței nr. 93 din 22 ianuarie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal (dosar nr-), reclamantă intimată fiind SRL, cu sediul în F, str. -. 92,. D,. 8,. 29, jud. S, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.- -
Jud.fond:
Tehnoredact./2 ex.
09.04.2009
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina, Grapini Carmen, Ududec Elena
