Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 968/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 968/CA/2009
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Fiț
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta DGFP A în nume propriu și pentru AIî mpotriva sentinței civile nr.556/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. pentru reclamanta intimată - TRANSPORT SRL, lipsă fiind pârâtele recurente.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997.
Din partea reclamantei intimate au fost depuse la dosar concluzii scrise, anexând acestora împuternicirea avocațială și chitanța seria - - nr.- din 12.09.2009 reprezentând onorar avocațial în sumă de 600 lei.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantei intimate solicită respingerea ca nefondat a recursului pârâtelor și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, pentru motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosar. Cu cheltuieli de judecată justificate cu chitanța depusă la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.556/CAF/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - TRANSPORT SRL împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A în nume propriu și ca reprezentantă a ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A I, obligând pârâta să restituie reclamantei suma de 10.216 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, achitată cu chitanța seria - 5 nr.-/13.06.2008, precum și să-i plătească dobânda legală aferentă calculată conform prevederilor art.124 Cod pr.fiscală.
Prin aceeași sentință s-a respins capătul de cerere privind anularea adresei nr.33632/22.04.2009 emisă de A I și a fost obligată pârâta la 2.039,3 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței, prima instanță a reținut că reclamantul conform prevederilor art.214/1 - 214/3 Cod fiscal a fost obligat să plătească suma de 10.216 lei cu titlu taxă de primă înmatriculare în România a autoturismului Scania cumpărat din Spania la data de 28.03.2008, autoturism fabricat în anul 1998, însă aceste prevederi din Codul fiscal încalcă art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene, astfel că față de prevederile art.148 din Constituția României și practica Curții de Justiție a Comunității Europene, acțiunea reclamantei s-a constatat întemeiată, suma plătită nefiind datorată potrivit legislației comunitare, autovehiculul fiind anterior înmatriculat în Spania la data de 19.11.1996.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A în nume propriu și pentru AIs olicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, întrucât dispozițiile art.9 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, deoarece taxa contestată este plătită de toți proprietarii de autoturisme sau autovehicule indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România și în afară de aceasta, legislația europeană nu interzice instituirea taxei, prevăzând doar că nivelul acesteia să nu fie mai mare decât al taxelor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Pârâta mai invocă și prevederile nr.OUG50/2008 intrată în vigoare la 01.07.2008, conform cărora toate persoanele care au achitat în perioada 01.01.2007 - 30.60.2008 cu titlu taxă specială pentru autoturisme și autovehicule primesc diferența dintre taxa achitată și taxa reglementată potrivit normelor de drept comunitar aplicabile inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene.
Recurenta mai critică hotărârea instanței de fond și sub aspectul momentului de la care se calculează dobânda legală acordată, considerând că problema acordării dobânzilor depinde de restituirea taxei, astfel că eventualul moment de la care trebuie să curgă termenul este momentul pronunțării hotărârii sau al depunerii cererii și nu momentul din care taxa a fost achitată.
În drept invocă prevederile art.304 pct.9 și art.304/1 Cod pr.civilă, precum și nr.OUG50/2008.
Conform prevederilor art.17 din Legea nr.146/1997, recursul pârâtei este scutit de plata taxei de timbru.
Reclamanta intimată prin avocatul său a cerut respingerea recursului pârâtei ca nefondat.
Examinând recursul pârâtei în raport cu motivele invocate și actele dosarului, instanța constată că este nefondat și ca urmare va fi respins pentru considerentele ce se vor arăta.
Reclamanta a cumpărat un autovehicul second hand marca Scania înmatriculat în Spania la data de 19.11.1998.
Cu ocazia reînmatriculării în România, reclamanta în temeiul prevederilor art.214/1 - 214/2 Cod fiscal a fost nevoită să achite cu chitanța seria - 5 nr.-/13.06.2008 la Trezoreria AIs uma de 10.216 lei cu titlu taxă de primă înmatriculare în România.
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, apreciind că prin instituirea acestei taxe și cu privire la autovehiculele și autoturismele deja înmatriculate într-o țară din Uniunea Europeană, se încalcă prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
Potrivit dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene "nici un stat membru nu poate aplica direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Ca atare, aceste dispoziții din tratatul comunitar restricționează libertatea fiscală a statelor membre de a îngreuna libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii.
Cum autovehiculul Scania este produs de către un stat membru al Uniunii Europene și a fost înmatriculat în Spania, apare ca nelegală și dată cu încălcarea regulilor tratatului comunitar condiționarea înmatriculării în România de plata taxei stabilită prin art.214/1 - 214/2 Cod fiscal.
Dispozițiile comunitare au prioritate față de normele dreptului intern conform prevederilor art.148 din Constituția României.
Taxa de primă înmatriculare auto în România așa cum a fost reglementată de art.214/1 - 214/2 Cod fiscal, fără să facă distincție dacă un autovehicul a fost deja înmatriculat într-o țară comunitară, determină evident un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană față de autovehiculele înmatriculate în țară pentru care nu se mai percepe o taxă de reînmatriculare cu ocazia înstrăinării lor către alt cumpărător.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Comunității Europene prin Hotărârile din 5.12.2006/C/290/2005 și C/333/2005, reținând că stabilirea pentru autovehiculele importate a unei taxe suplimentare are ca efect discriminarea proprietarilor acestora comparativ cu proprietarii autovehiculelor deja existente.
De asemenea, prin art.11 din nr.OUG50/2008 legiuitorul admite că taxa specială de primă înmatriculare este contrară dreptului comunitar și ca urmare a dispus restituirea parțială, fapt ce echivalează cu recunoașterea dreptului pretins de reclamantă.
În ce privește aplicarea prevederilor nr.OUG50/2008 în cauza de față, se constată că în mod corect prima instanță a reținut că nu sunt aplicabile, întrucât se încalcă principiul neretroactivității legii consacrat expres de art.15 din Constituția României și principiul comunitar al securității juridice.
Nici ultimul motiv de recurs nu este întemeiat, întrucât reclamanta este îndreptățită și la plata dobânzii legale stabilită conform prevederilor art.117, 120 și 124 Cod pr.fiscală, având în vedere că se cere restituirea unei sume încasată la bugetul de stat. Dobânda se datorează de la data efectuării plății taxei către bugetul statului și până la data restituirii integrale, deoarece de la această dată reclamanta a fost privată de folosința bunului său în sensul Primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Față de argumentele expuse, Curtea de Apel constată că sentința instanței de fond este legală și temeinică, urmând a respinge recursul pârâtei ca nefondat, potrivit dispozițiilor art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
În baza art.274 Cod pr.civilă, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial dovedit cu actele depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DGFP A în nume propriu și pentru AIî mpotriva sentinței civile nr.556/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Obligă recurentele să plătească intimatei suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
4 ex./02.10.2009
Jud.fond -
Președinte:Carmen FițJudecători:Carmen Fiț, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș
