Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 109/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercială și de Contencios

Administrativ și Fiscal-

Dosar nr-

SENTINȚA nr.109/CA/2008 -

Ședința publică din 9 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga

GREFIER: - -

Pe rol fiind judecarea în primă instanță a cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, domiciliat în O,-, -.A,.V,.21, jud. B în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-, jud. B, având ca obiect:refuz acordare drepturi conform Legii nr.189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reclamantul și reprezentanta pârâtei - consilier juridic, în baza delegației nr.71793/09.06.2008 emisă de pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, reclamantul a depus la dosar cerere prin care solicită admiterea contestației, precum și faptul că pârâta a depus la dosar întâmpinare, după care:

Se comunică reclamantului un exemplar din întâmpinarea formulată în cauză de pârâtă.

Reprezentanta pârâtei solicită instanței încuviințarea probei testimoniale, pentru a lămuri aspectele cauzei, propunând spre audiere martorii care au dat declarații notariale, respectiv: și.

Reclamantul învederează instanței faptul că sus-numiții nu pot fi prezentați în instanță întrucât unul este grav bolnav, nedeplasabil, iar celălalt nu i se cunoaște adresa, fiind mutat din localitate.

Nu propune spre audiere nici un alt martor.

Nefiind alte probe, instanța închide faza probatorie și acordă părților cuvântul pe fond.

Reclamantul solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și motivată în scris, fără cheltuieli de judecată.

Arată că s-a născut la data de 25 octombrie 1940, nașterea fiind înregistrată în, localitate care era sub administrație maghiară.

Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii ca nefondată, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în întâmpinare.

Precizează că din declarațiile notariale ale martorilor și nu reiese motivul etnic al refugiului - obiect al Legii nr.189/2000 - acesta fiind motivul pentru care pârâta a respins cererea reclamantului.

INSTANȚA

deliberând:

Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță la 12.05.2008, scutită de taxa de timbru, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii B, solicitând anularea Hotărârii nr.13562/18.04.2008 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii B și recunoașterea calității de beneficiar al nr.OG105/1999, aprobată și completată prin Legea nr.189/2000, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în cererea adresată Casei Județene de Pensii Bap robat cu declarațiile martorilor că părinții săi, din motive de securitate personală, morală și corporală au evacuat (s-au strămutat) casa familială pe care o ocupau și care era situată în imediata apropiere a graniței româno-maghiare și tot în imediată apropiere (circa 200 ) de pichetele de grăniceri.

Partea cea mai mare a suprafeței agricole (sursa de obținere a celor necesare traiului de zi cu zi) a rămas în teritoriul Ungariei, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, cât și din extrasele din Monografia localității, pag.54 și 60, unde se menționează că pe proprietatea lui erau amplasate obiective militare de care s-au folosit în mod criminal și la sfârșitul ocupației hortiste aparținea tatălui său. Pentru lucrul acestor suprafețe, părinții săi dețineau pașapoarte zonale de trecere. Comisia Județeană de Pensii nu considere această situație ca lipsire de drept asupra proprietății private ca urmare a trasării graniței între cele două state. De mai multe ori familia sa nu și-a lucrat terenul sau dacă îl lucrau roadele erau dijmuite de răufăcătorii domiciliați în zona de dincolo de graniță.

Faptele de agresiune din zona de graniță, atât de o parte cât și de cealaltă, față de unele persoane au constituit motive de strămutare a mamei sale și a copiilor, la părinții săi, pentru că tatăl lui a fost recrutat și apoi încorporat în Armata Română și a participat ca soldat pe front.

Comisia pentru aplicarea Legii nr.189/2000 nu ia în considerare cele de mai sus, arătând că Direcția Națională a Arhivelor Naționale B nu deține în evidență situația familiei sale și nici Primăria. Arată, însă, că localitatea aparținea plasei (centru cu administrație maghiară), care nu a mai ținut evidența celor ce nu mai aparțineau plasei.

Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada unei persecuții etnice și nici a situației de strămutare sau de refugiu în altă localitate decât cea de domiciliu, așa cum prevăd expres dispozițiile art.1 din Legea nr.189/2000.

În condițiile în care reclamantul s-a mutat din motive de securitate personală, împreună cu familia, din casa familială situată în loc., la bunicii din partea mamei, bunici care locuiau tot în loc., dar la o distanță mai mare de graniță, Comisia apreciază că în acest caz nu există dovada unei persecuții din motive etnice suferite de reclamant și familia acestuia. De asemenea, la dosarul cauzei nu există un document oficial din care să rezulte calitatea de persoană refugiată a reclamantului și nici o dovadă a persecuțiilor etnice suferite de către reclamant, mai mult, între cererea reclamantului și declarațiile martorilor există contradicții.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin Hotărârea nr.13562/18.04.2008 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Baf ost respinsă cererea reclamantului, prin care acesta a solicitat recunoașterea calității de beneficiar al nr.OG105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, cu modificările și completările ulterioare.

S-a reținut din declarațiile martorilor și că reclamantul, împreună cu familia sa, s-a mutat din imobilul proprietatea familiei, situat în loc., la bunicii din partea mamei, care locuiau tot în loc., în partea situată la o distanță mai mare de frontieră, iar din Extrasul nr. C/1999/09.02.2005 eliberat de către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale B rezultă că instituția deține doar evidența refugiaților din teritoriul intrat sub administrația maghiară în urma de la Viena din 30.08.1940, în teritoriul României.

În condițiile în care cererea reclamantului nu este însoțită de nici un act oficial care să-i probeze calitatea de persoană refugiată, cât și persecuțiile etnice suferite, Comisia pentru aplicare Legii nr.189/2000 a apreciat în mod legal și temeinic că cererea reclamantului nu este fondată.

Astfel, de prevederile Legii nr.189/2000 beneficiază persoana care în perioada regimurilor instaurate în Români cu începere de la 06.09.1940 până la 06.03.1945a avut de suferit persecuții din motive etnice. Cum reclamantul s-a mutat din motive de securitate, împreună cu familia, din casa familială situată în loc., la bunicii din partea mamei, care locuiau tot în, dar la o distanță mai mare de graniță, nu se pune problema unei persecuții din motive etnice suferite de către reclamant și familia acestuia.

Se constată că la dosarul cauzei nu există vreun document oficia din care să rezulte calitatea de persoană refugiată a reclamantului și nici o dovadă a persecuțiilor etnice suferite de reclamant, monografia localității fiind irelevantă față de dispozițiile Legii nr.189/2000. mai mult, declarațiile martorilor și, care susțin că reclamantul, împreună cu familia, s-a mutat l bunicii din partea mamei din motive de securitate, în primăvara anului 1941 până în luna iulie 1945, sunt în contradicție cu cererea reclamantului, în care acesta declară că s-ar fi mutat la bunici împreună cu familia începând cu data de 21.03.1942 până la 30.04.1945.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.18 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, instanța va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în O,-, -.A,.V,.21, jud. B împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-, ca nefondată.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2008.

Președinte, Grefier,

- - - -

Red.în concept--20.06.2008

Dact.-2ex.-25.06.2008

2 comunicări:26.06.2008

-reclamant - O,-, -.A,.V,.21, jud. B -pârâta Casa Județeană de Pensii B - O,-

Președinte:Ovidiu Blaga
Judecători:Ovidiu Blaga

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 109/2008. Curtea de Apel Oradea