Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 11/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 11/2008
Ședința publică din 9 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 - Hotărârea nr. 21764/09.07.2007 emisă de către pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă martorul, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 08.01.2008 pârâta a depus declarațiile martorilor date cu privire la refugiul altor persoane iar la data de 09.01.2008 s-a depus procesul verbal de executare a mandatului de aducere pentru martorul prin care se arată că prezența acestuia în justiție este imposibilă, din motive medicale, anexându-se și scrisoare medicală/ bilet de ieșire din spital.
Martorul depune și o adeverință medicală pentru.
În conformitate cu prevederile art.193 pct.1 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, Curtea a procedat la audierea martorei prezente, chiar și în lipsa reclamantei, declarația acesteia fiind consemnată conform procesului - verbal anexat la dosar la fila 71.
Curtea, constatând că la dosarul cauzei a fost depus procesul verbal de executare a mandatului de aducere cu privire la martorul prin care se arată că acesta se află în imposibilitate de a se prezenta în fața instanței, face aplicarea dispozițiilor art. 186 alin. 3 din proc. civ. și decade reclamanta din această probă. De asemenea, Curtea apreciază că la dosar există suficiente probe, cauza aflându-se în stare de judecată, motiv pentru care declară închisă faza probatorie, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 10.10.2007 sub nr-, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 21.764 emisă la data de 09.07.2007 fundamentat pe aceea că a fost refugiată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii întrucât declarațiile martorilor nu pot fi credibile, dat fiind faptul că s-au aflat concomitent în mai multe locuri.
Preluând susținerile părților, în raport cu probele administrate, cu normele juridice incidente, Curtea reține că doar susținerile pârâtei sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea nr. 21.764 emisă la data de 09.07.2007 de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, a fost respinsă cererea formulată de reclamantal, reținându-se că actele depuse conțin date contradictorii în dovedirea calității de refugiat.
Potrivit prev. art. 1 din nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile actului normativ evocat, persoana în cauză trebuie să facă dovada refugierii (proprii sau a părinților în cazul copiilor) materializate în părăsirea domiciliului și a faptului că această părăsire este rezultatul persecuției etnice în perioada arătată.
Cu alte cuvinte, dovada persecuției, ca urmare a părăsirii domiciliului, este o condiție esențială pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, dovadă ce poate fi făcută, în contextul normelor metodologice, prin acte oficiale și respectiv prin declarații de martori.
În speță, declarațiile martorilor nu pot fi reținute ca atestând refugiul. Astfel, martorul deși susține că o cunoaște pe reclamantă, că aceasta ar fi părăsit împreună cu părinții localitatea de domiciliu, nu indică împrejurările efective, relatând doar că a cunoscut familia reclamantei, fără a arăta unde și în ce împrejurări s-au cunoscut sau întâlnit.
Mai mult, martorul ( 71) audiat în instanță, relevă că deși a dat în fața notarului declarație despre reclamantă, nu o cunoaște.
Din cele declarate de părți se observă că situația de refugiu și persecuție etnică a reclamantei nu este dovedită, context în care, așa cum a reținut și pârâta, ipoteza normei prev. de art. 1 din Legea nr. 189/2000 nu este întrunită.
Prin urmare, constatând că în raport cu cele rezultate din acte, corect s-a reținut de pârâtă că în cauză nu sunt întrunite cerințele prev. de Legea nr. 189/2000, Curtea urmează a da o soluție de respinge a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată loc. G,-, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C, având ca obiect refuz acordare drepturi - Legea nr. 189/2000 - respectiv anularea hotărârea nr. 21.764/09 iulie 2007 emisă de către pârâtă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./4 ex./14.01.2008.
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș
