Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 141/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 141
Ședința publică din 1 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare, în rejudecare, acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 22116 din 23 iulie 2007, emisă de pârâtă.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat - de la Baroul Cluj, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea se află la primul termen în rejudecare, este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Reprezentanta reclamantei arată că partea pe care o reprezintă este în imposibilitate de a se prezenta în fața instanței și face dovada acestei susțineri prin depunerea unei adeverințe medicale eliberate la data de 30 martie 2009 de Cabinetul medical de medicină de familie dr..
Totodată reprezentanta reclamantei solicită încuviințarea probei testimoniale cu martorii și care sunt prezenți la acest termen, persoane care cunosc împrejurările refugiului reclamantei.
Curtea în temeiul art. 315.pr.civ. încuviințează cererea în probațiune având în vedere necesitatea suplimentării probațiunii, subliniate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Se procedează la audierea martorilor și sub prestare de jurământ, potrivit art. 193.pr.civ. declarațiile acestora fiind consemnate în procesele-verbale atașate la dosarul cauzei.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar, în completarea probațiunii, dovada recunoașterii calității de refugiat a martorilor audiați anterior, respectiv copia legitimației de refugiat a lui și Hotărârea nr. 15038 din 24 noiembrie 2004 privind stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 emisă de Casa Județeană de Pensii C pe numele lui.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, anularea actului administrativ atacat și, în consecință, obligarea pârâtei la a-i recunoaște reclamantei calitatea de refugiat, respectiv obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât s-a dovedit pe deplin starea de refugiat a reclamantei.
CURTEA:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 10.09.2007, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea hotărârii nr. 22.116 din data de 23.07.2007 emisă de pârâtă, cu consecința obligării acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât în cursul anului 1940, împreună cu mama sa, au fost nevoite să se refugieze din motive etnice din localitatea, jud. C, în localitatea, datorită autorităților de ocupație, unde au stat până în luna martie a anului 1945, dovedind această situație prin acte de stare civilă și declarațiile de martorii autentificate de notarul public.
Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii reclamantei.
Prin sentința civilă nr. 106/25.01.2008, pronunțată în dosarul nr-, acțiunea reclamantei a fost admisă, cu motivarea că probele administrate susțin cele invocate de către petentă.
Această hotărâre a fost casată prin decizia nr. 4071/13.11.2208 a, considerându-se că este necesară completarea probatoriului, prin orice mijloace care să ateste, fără dubiu, refugiul reclamantei din motive etnice, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare.
Fiind astfel învestită și luând act de prev. art. 315.pr.civ. din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 09.03.2007, sub nr. 52.454, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 22.116 din data de 23.07.2007, pârâta respinge cererea reclamantei, apreciind că nu sunt acte suficiente pentru a se dovedi susținerile acesteia pentru încadrarea în situațiile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Probele existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor și ( 14,15 din dosarul nr-), atestă împrejurarea că reclamanta împreună cu părinții săi, s-a refugiat din localitatea de domiciliu, urmare a persecuțiilor etnice instituite, într-o altă localitate, în luna octombrie 1940, reîntoarcerea având loc în cursul lunii martie 1945.
În baza prev. art. 315.pr.civ. la termenul de astăzi, s-a procedat la completarea probațiunii, prin audierea nemijlocită a martorilor și, ambii beneficiari ai prevederilor Legii nr. 189/2000, care, prin declarațiile date în fața instanței, confirmă calitatea de refugiat a reclamantei și a mamei acesteia, refugiul fiind determinat de teama persecuțiilor (7-9).
Martora are cunoștință de refugiul familiei reclamantei datorită faptului că localitățile de domiciliu ale lor erau învecinate, aceasta relatând detalii legate de situația personală a membrilor familiei petentei, care atestă relațiile existente de dinainte de refugiu și care s-au păstrat și ulterior.
Se mai arată că cele reclamanta și mama sa locuiau singure la data refugiului, în octombrie 1940 și că membri ai armatei maghiare le-au confiscat un porc și un vițel, iar încercând să se opună, au fost amenințate cu arma. -se de eventualele represalii, s-au refugiat din în și, ulterior, în, reîntoarcerea din refugiu având loc în martie 1945.
Aceste detalii ale refugiului reclamantei au fost subliniate și de către martorul, consătean al acesteia.
Curtea, în urma analizei probei testimoniale administrate, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei. De asemenea mărturiile testimoniale sunt concludente în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantei, împreună cu mama acesteia, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal, confirmând faptul că refugiul s-a datorat presiunilor exercitate de către autoritățile maghiare, relativ la confiscarea mijloacelor de subzistență ale familiei reclamantei.
De asemenea, raportat la cele relatate de către martori în fața instanței, vor fi înlăturate susținerile din întâmpinarea pârâtei conform cărora nu există probe suficiente pentru soluționarea favorabilă a cererii reclamantei, nefiind de neglijat nici faptul că ambii martorii posedă hotărâri care le atestă statutul de refugiat.
Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind fondată și în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 22.116 din data de 23.07.2007 emisă de pârâtă și o va obliga să-i recunoască acesteia calitatea de refugiat pentru perioada 25 octombrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 aprilie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta domiciliat în sat nr.345, comuna, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. - nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22116/23.07.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 25.10.1940 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 aprilie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2009.
JUDECĂTOR, GREFIER,
- - ---
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
