Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 161/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr. --
SENTINȚA NR.161/CA/2009-
Ședința publică din 5 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela judecător
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ, primă instanță, formulată de reclamantul cu domiciliul în O, Parcul, nr. 11, -. 8 județul B, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, județul B, având ca obiectrefuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că acțiunea este scutită de la plata taxelor de timbru precum și faptul că s-a cerut judecarea cauzei în lipsa părților de la dezbateri, după care:
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 1 iunie 2009, reclamantul a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 14190 /06.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii B, solicitând anularea acesteia și admiterea cererii prin care a solicitat stabilirea calității de beneficiar al OG 105/1999 completată cu Legea 189/2000, pentru perioada ianuarie 1943 - martie 1945.
În motivarea contestației, reclamantul arată că începând cu ianuarie 1943 și până în martie 1945 fost refugiat împreună cu părinții din localitatea în localitatea, fapt ce rezultă din declarațiile notariale date de martorii și. În ceea ce privește înregistrarea datei și locului nașterii fratelui său aceasta a avut loc după revenirea lor în satul la sfârșitul anului 1945, iar la acea vreme nu se ținea cont în mod strict de locul în care persoana se născuse efectiv.
Reclamantul a mai solicitat să fie repus în termenul de contestație deoarece datorită stării de sănătate nu a putut să ia cunoștință de hotărârea atacată și să formuleze contestație în termenul prevăzut de lege.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea contestației, cu motivarea că reclamantul nu a făcut dovada unei persecuții etnice și nici a situației de strămutare sau de refugiu în altă localitate decât cea de domiciliu, iar pe de altă parte, fratele reclamantului, s-a născut la data de 12.07.1944 în localitatea, localitate din care martorii susțin că reclamantul s-ar fi refugiat împreună cu părinții începând cu luna ianuarie 1943 până în luna martie 1945 astfel că documentele depuse la dosar sunt contradictorii și neconcludente.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin Hotărârea nr. 14190 din 06.03.2009 intimata Casa Județeană de Pensii B respins cererea formulată de către reclamantul de stabilire a calității de beneficiar al OG 105/1999, aprobată și completată prin Legea nr. 189/2000, reținând că actele depuse la dosar sunt contradictorii și neconcludente, întrucât, deși din declarațiile notariale ale martorilor și reiese că petentul împreună cu părinții a fost refugiat din ianuarie 1943 până în luna martie 1945, din localitatea în localitatea, fratele petentului, s-a născut la data de 12.07.1944 în localitatea, localitate din care petentul susține că s-ar fi refugiat împreună cu părinții, începând cu luna ianuarie 1943- martie 1945.
Din declarațiile notariale date de și rezultă că reclamantul împreună cu părinții au fost refugiați din ianuarie 1943 până în martie 1945 din localitatea în (filele 32 și 31).
Din înscrisurile aflate la filele 29 și 30 reiese că atât cât și au obținut o hotărâre de stabilire a calității de beneficiar al OG nr.105/1999 aprobată de Legea nr.189/2000 hotărâri prin care s-a stabilit că cei doi au fost strămutați în altă localitate decât cea de domiciliu din motive etnice în perioada 1.11.1940-15.09.1944.
Potrivit art. 1 lit. c din OG nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, "beneficiază de prevederile ordonanței persoana cetățean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice", fiind "refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".
Conform art. 4 alin. 1 și 2 din normele de aplicare a Ordonanței, aprobate prin HG 127/2002, "dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanța guvernului nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea 189/2000, cu modificările ulterioare, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente", iar "în lipsa actelor oficiale, dovada persecuției etnice se poate face prin declarație cu martori".
Aceste dispoziții sunt date în aplicarea art. 61 din OG 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora dovedirea situațiilor prevăzute la art. 1 se poate face de către persoanele interesate cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Potrivit dispozițiilor sus menționate, dovada încadrării în ipoteza reglementată de art. 1 lit. c din OG nr. 105/1999 cu modificările și completările ulterioare, se face fie prin acte oficiale menționate la art. 4 alin. 1 din norme, fie prin declarații de martori în situația în care lipsesc actele oficiale.
În cauză reclamantul a depus diligențele necesare pentru a obține acte oficiale de la organele competente, așa cum rezultă din adeverințele nr. 121/2008 a Parohiei Ortodoxe, nr. 3519/16.12.2008 a Primăriei Comunei, nr. 1600/29.12.2008 a Direcției Județene a Arhivelor Naționale B, și nr. 851/30.12.2008 a comunei.
Prin Decizia nr. 41/2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în aplicarea dispozițiilor art. 1 lit. c din OG nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea 189/2000, s-a stabilit că "cetățenii români, indiferent de naționalitate, care au fost persecutați din motive etnice de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, indiferent dacă la data strămutării aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile românești aflate sub ocupația altor state, și indiferent dacă localitatea în care au fost strămutați ori s-au refugiat se afla sub jurisdicție românească or sub administrația unui alt stat, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de textul de lege mai sus menționat".
Curtea constată că din declarațiile notariale date de către martorii și rezultă faptul că reclamantul împreună cu familia a părăsit locuința familială situată dincolo de granița stabilită în urma dictatului de la Viena, este adevărat, din motive de securitate impuse de riscul evident al suportării persecuțiilor din motive etnice din partea trupelor de ocupație.
Împrejurarea că în actul de identitate al fratelui reclamantului apare ca loc al nașterii localitatea nu este de natură a duce la respingerea cererii formulate de către reclamant prin aprecierea probelor ca fiind neconcludente și contradictorii cum susține pârâta, întrucât este de notorietate faptul că persoanele născute în perioada în care părinții lor au fost refugiați, au fost declarate la autorități ulterior, după reîntoarcerea din refugiu în localitățile de domiciliu, iar locul nașterii a fost trecut ca fiind localitatea de domiciliu.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de a fi repus în termenul de contestație curtea reține că, pârâta nu a invocat tardivitatea formulării contestației iar din actele depuse la dosar nu rezultă data comunicării hotărârii atacate astfel că se va aprecia că această contestație a fost depusă în termenul legal.
Pentru considerentele arătate, Curtea va admite contestația formulată de reclamant și va anula Hotărârea 14190/6.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii B, obligând intimata să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG 105/1999, modificată și completată prin Legea 189/2000, pentru perioada 01.01.1943 - 6 martie 1945.
Văzând că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Anulează Hotărârea nr. 14190/06.03.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii
Obligă intimata Casa Județeană de Pensii B să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, modificată și completată prin Legea 189/2000, pentru perioada 01.01.1943 - 6 martie 1945.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2009.
Președinte Grefier
- - - -
Red.sent.-
Tehnored.4 ex.
În 07.10.2009
2 com.
reclamantul O, Parcul, nr. 11, -. 8,
pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O,-
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela
