Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 236/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.236
Ședința publică din data de 22 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă reclamanta personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că, pricina se află la treilea termen de judecată. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Se mai menționează de asemenea că la data de 21.02.2008, prin fax se înregistrează procesul verbal privind executarea mandatului de aducere emis pe seama martorului și, însoțit de înscrisuri.
De asemenea, se mai arată că la data de 22.02.2008, martorul înregistrează un script prin care relevă instanței că din motive medicale nu se poate prezenta în fața instanței, în vederea audierii.
Față de aceste înscrisuri, reclamanta relevă instanței că nu mai este în măsură să-și probeze acțiunea cu alți martori, sens în care solicită instanței acordarea cuvântului pe fond.
Instanța după deliberare, reținând incidența în speță a dispozițiilor art. 188 alin.3 pr. civilă revine asupra administrării probei testimoniale și nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a acțiunii.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea hotărârii emise de către pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat pentru perioada 1940-1945, relevând instanței că nu poate preciza cu exactitate perioada refugiului, doar din spusele martorilor.
Curtea, față de obiectul cauzei, înscrisurile existente la și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată la data de 05.10.2007, reclamanta a solicitat anularea hotărârii nr. 22377 din 20.08.2007 emisă de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și obligarea acesteia de a emite nouă hotărâre privind acordarea drepturilor de refugiat din motive etnice și acordarea drepturilor aferente conform Legii nr. 189/2000.
În motivarea cererii sale, reclamanta arată că în perioada octombrie 1940 - martie 1945 s-a refugiat împreună cu mama sa din localitatea, județul B N în localitatea, județul C din motive de persecuție etnică, fapt ce l-a dovedit cu declarații de martori.
Prin întâmpinare (fila 7 ), pârâta a solicitat respingerea acțiunii, deoarece martorii care au susținut declarații notariale nu au prezentat credibilitate în fața comisiei de soluționare a acestor cereri, datorită împrejurării că au susținut declarații repetate și pentru persoane. Mai mult de atât pârâta a apreciat că nici negația emisă de Arhivele Naționale, Direcția Județeană C nu încadrează reclamanta în situația prevăzute la art.1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, respectiv a refugiului pe motive de persecuție etnică.
Examinând acțiunile prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, curtea de apel reține următoarele:
Din declarațiile susținute de martorii și (filele 15,16), completate în cazul martorului cu hotărârea nr.18370/23.08.2005 prin care i- fost recunoscută acestuia calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000; rezultă refugiul reclamantei, împreună cu mama sa, localitatea județul B N în localitatea județul C, din octombrie 1940 până în 06 martie 1945. Martorii au relevat că motivul părăsirii domiciliului a fost faptul, că familia reclamantei a suferit numeroase persecuții de natură etnică, frecvente în zonă, rezultate ca și consecință a ocupării de Nord.
Instanța în temeiul rolului activ și față de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar a dispus din oficiu administrarea probei testimoniale privind audierea martorilor, și care au susținut declarații autentificate și în raport de dispozițiile art. 188 alin.1 pr. civilă a dispus audierea acestora cu mandat de aducere.
La termenul stabilit în cauză, în vederea audierii au fost înregistrate procesele verbale privind neexecutarea mandatelor de aducere pe numele martorilor, din motive care țin de starea de sănătate a acestora. Motiv pentru care, în considerarea dispozițiilor art. 188 alin.3 pr. civilă, curtea a revenit asupra administrării probei testimoniale în cauză.
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost refugiată sau strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Față de probațiunea existentă, situația reclamantei face obiectul Legii nr. 189/2000, fiind demonstrat refugiul reclamantei împreună cu familia sa într-un teritoriu rămas statului român, pentru de persecuții etnice.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu dispozițiile art. 1 și următoarele din Legea nr. 189/2000, instanța admite acțiunea reclamantei ca întemeiată, și va obliga pârâta să- acorde reclamantului drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 pentru perioada 30 octombrie 1940 - 06 martie 1945, începând cu data de 01 iunie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta cu domiciliul în C N str. H -ama G,.17, județul C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în C-N- și în consecință:
Dispune anularea Hotărârii nr. 22377/20.08.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 30 octombrie 1940 - 06 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 01.06.2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - --- - - -
Red. /
4 ex./11.12.2007
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus