Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 237/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR.237
Ședința publică din data de 22 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Sergiu Leon Rus
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă reclamanta personal.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că, pricina se află la primul termen de judecată. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 16.01.2008, martorul a înregistrat un script prin care învederează instanței că nu se poate prezenta în vederea audierii din motive de sănătate.
După dezbaterea priciniilor în apel se prezintă agentul de poliție din Comuna care prezintă în sală, pe martorul depunând grefei instanței buletinul acestuia.
La strigarea cauzei, martorul este lipsă la apelul nominal iar față de acest aspect reclamanta arată că nu l-a văzut astăzi pe acesta, fiind probabil plecat la spital.
Față de acest incident, instanța urmează a dispune ca buletinul de identitate eliberat pe numele martorului purtând seria.- nr.- eliberat de Poliția municipiului C N la data de 21.02.1980 să depus la registrul de valori, urmând a fi emisă adresă pe seama Postului de poliție din Comuna pentru a proceda la ridicarea acestuia.
Reclamanta față de starea de sănătate a martorului solicită instanței înlocuirea acestuia cu martora care cunoaște date privind perioada refugiului.
Instanța după deliberare, în raport de dispozițiile art. 186 alin. 3.pr. civilă încuviințează cererea privind înlocuirea martorului cu martora.
La solicitarea instanței de a depune jurământul în conformitate cu art. 193.pr. civilă, martora refuză relevând că deși aparține credinței ortodoxe refuză să depună jurământul în cauză, întrucât de multe ori este greșit și să juri și când spui adevărul.
Față de cele menționate anterior, instanța face aplicarea dispozițiilor art. 192.pr. civilă și audiază martora, a cărei depoziție este consemnată la filele 43-44 din dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea pe fond a acțiunii.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea hotărârii emise de către pârâtă și obligarea acesteia de a-i recunoaște calitatea de refugiat cu toate consecințele care decurg din aceasta.
Curtea, față de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 30 octombrie 2007, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr.21932 din data de 9.07.2007 emisă de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate ce a fost dovedită prin declarații de martori și acte de stare civilă.
În cuprinsul motivelor contestației reclamanta a mai arătat că în urma de la Viena a fost nevoită să se refugieze cu părinții din localitatea de domiciliu, respectiv, jud. C, prin punctul de frontieră în localitatea Nouă, apoi în și ulterior în T, jud. C datorită persecuțiilor etnice.
Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii arătând că reclamanta și-a întemeiat cererea adresată acesteia pe declarațiile date în formă autentică de martorii și, iar din dosarele existente la Casa Județeană de Pensii C rezultă că acești martori nu puteau da declarații verosimile pentru mai multe persoane care s-au refugiat din alte localități. În acest sens, se arată că martorii au dat declarații în formă autentică privind persoane refugiate din, de, etc.
Curtea analizând acțiunea formulată, în raport de probele administrate în cauză, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 11.08.2006, sub nr. 62032, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr.21932 din data de 9.07.2007, pârâta respinge cererea reclamantei, motivând că actele depuse conțin date contradictorii.
Analizând dispozițiilor art. 1 din Legea nr.189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Având în vedere apărările formulate prin întâmpinare cu privire la martorii care au dat declarații autentice în fața notarului, Curtea a procedat la audierea martorului care a arătat că familia reclamantei s-a refugiat în primăvara anului 1941 din localitatea datorită faptului că fiind de etnie rromă au fost supuși la diferite acte de umilință de către autoritățile maghiare.
Martorul deși citat cu mandat de aducere nu s-a prezentat justificând absența sa cu adeverința medicală. Drept consecință Curtea a încuviințat audierea martorei care a susținut că reclamanta s-a refugiat împreună cu mama ei iar din discuțiile avute cu acestea a rezultat că refugiul a fost consecința obligării lor de către Autoritățile maghiare să execute diferite munci forțate.
În ce privește data refugiului, martora nu a putut indica momentul la care reclamanta s-a refugiat, iar martorul a indicat primăvara anului 1941 ca fiind momentul refugiului însă această dată o cunoaște din spusele reclamantei, astfel că instanța a dat eficiență conținutului declarațiilor autentice în care s-a indicat ca moment al refugiului luna octombrie a anului 1940.
Prin urmare, probele administrate și existente la dosar, respectiv declarațiile autentificate ale martorilor și, precum și declarațiile martorilor audiați în fața instanței, actele de stare civilă ale reclamantei, atestă cu caracter unitar împrejurarea că aceasta din urmă, împreună cu familia s-a refugiat, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, în luna octombrie 1940, reîntoarcerea având loc în cursul lunii martie 1945, astfel că ipoteza normei legale instituite prin art.1 din Legea nr.189/2000 este incidentă.
Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind fondată și în temeiul disp. art.18 din Legea nr.554/2004 va dispune anularea hotărârii nr.21932 din 9.07.2007 emisă de pârâtă, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantei a calității de refugiat pentru perioada 15.10.1940 - 6.03.1945 și acordarea drepturilor prev. de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 septembrie 2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantei, domiciliat în str. -, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. - nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 21923/9.07.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 septembrie 2006.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red./
4 ex./05.03.2008
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus
