Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 271/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 271/2008
Ședința publică din data de 29 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
Grefier: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal, făcut în cauză, se prezintă reclamanta personal și martora, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că, pricina se află la al doilea termen de judecată. Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, sub prestare de jurământ și în condițiile prevăzute de art. 193 Cod procedură civilă, audiază martora prezentă iar declarația acesteia este consemnată în procesul verbal atașat la dosar.
Reclamanta invederează faptul că nu mai sunt persoane care să cunoască despre perioada și condițiile refugiului său și nu este în măsură să mai propună alți martori. Totodată arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a cauzei.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea deciziei emise de către pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat.
CURTEA,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 04 ianuarie 2008, reclamanta a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr.21936 din data de 9.07.2007 emisă de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și ca atare se impune anularea acesteia întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate ce a fost dovedită prin declarații de martori și acte de stare civilă.
În cuprinsul motivelor contestației reclamanta a mai arătat că în urma de la Viena a fost nevoită să se refugieze cu părinții din localitatea, jud. V în localitatea C de unde ulterior s-a refugiat prin punctul de frontieră în localitatea, și ulterior în T, jud. C datorită persecuțiilor etnice.
Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii arătând că reclamanta și-a întemeiat cererea adresată acesteia pe declarațiile date în formă autentică de martorii și, iar din dosarele existente la Casa Județeană de Pensii C rezultă că acești martori nu puteau da declarații verosimile pentru mai multe persoane care s-au refugiat din alte localități. În acest sens, se arată că martorii au dat declarații în formă autentică privind persoane refugiate din, etc.
Curtea analizând acțiunea formulată, în raport de probele administrate în cauză, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.11.2006, sub nr. 64808, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr.21936 din data de 9.07.2007, pârâta respinge cererea reclamantei, motivând că actele depuse conțin date contradictorii.
Analizând dispozițiilor art. 1 din Legea nr.189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Având în vedere apărările formulate prin întâmpinare cu privire la martorii care au dat declarații autentice în fața notarului și susținerile reclamantei în sensul că martorii sunt grav bolnavi și nu se pot prezenta în fața instanței, Curtea a procedat la audierea martorei . Aceasta a arătat că familia reclamantei era refugiată în anul 1943 în T la momentul la care martora la rândul ei s-a refugiat susținând că nu cunoaște cu exactitate motivele pentru care reclamanta s-a refugiat dar a arătat că T era localitatea în care se refugiau românii din cauza persecuțiilor exercitate de.
Din declarațiile date în formă autentică de martorii și, neinfirmate substanțial de alte probe rezultă că reclamanta împreună cu mama acesteia s-a refugiat din localitatea C din cauza persecuțiilor etnice. Ambele martore au recunoscut statutul de persoană refugiată în baza hotărârii Casei de Pensii.
În raport de conținutul declarației date în mod direct în fața instanței, de declarațiile autentificate ale martorilor și, de actele de stare civilă ale reclamantei, Curtea reține că acestea atestă cu caracter unitar împrejurarea că reclamanta, împreună cu mama ei s-a refugiat, urmare a persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu, într-o altă localitate, în luna octombrie 1940, reîntoarcerea având loc în cursul lunii martie 1945, astfel că ipoteza normei legale instituite prin art.1 din Legea nr.189/2000 este incidentă.
Drept urmare, instanța va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind fondată și în temeiul disp. art.18 din Legea nr.554/2004 va dispune anularea hotărârii nr.21936 din 9.07.2007 emisă de pârâtă, cu consecința recunoașterii în favoarea reclamantei a calității de refugiat pentru perioada 15.10.1940 - 6.03.1945 și acordarea drepturilor prev. de nr.OG105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 decembrie 2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantei, domiciliat în localitatea -, comuna, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. - nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 21936/9.07.2007 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 decembrie 2006.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red./
4 ex./05.03.2008
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Eleonora Gheța