Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 319/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 319/2009

Ședința publică de la 25 Iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Marusciac

Grefier: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în reprezentarea intereselor reclamantei și martorii și, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.

Curtea procedează la audierea martorului, sub prestare de jurământ, iar apoi a martorului, care arată că nu poate să jure, întrucât este adept al cultului religios "Martorii lui ", astfel că instanța face aplicare art. 193 alin. 6.pr.civ.

Declarațiile ambilor martori au fost consemnate în procesele verbale atașate la filele 26 și 27 din dosar.

După audierea martorilor, reprezentanta reclamantei arată că ambii martori sunt beneficiari ai drepturilor conferite de Legea nr.189/2000, având calitatea de refugiat și depune la dosar, în copie, hotărârile emise de către Casa Județeană de pensii S pe numele acestora.

Curtea, după deliberare, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul dispozițiilor art. 150 pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.

Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtei să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada mai 1941 - martie 1945, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată în data de 01.04.2009, reclamanta a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 5.492 din data de 12.12.2008 emisă de către pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu consecința recunoașterii în favoarea sa a drepturilor prev. de Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de refugiat.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală, deoarece având în vedere motivele invocate precum și starea de fapt și de drept existentă, este îndreptățită la recunoașterea calității de refugiat pentru perioada septembrie 1940 - februarie 1945, astfel cum impun dispozițiile nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, ( 8) prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică, deoarece, în dovedirea susținerilor sale, reclamanta nu a prezentat nici o dovadă cu acte și, mai mult, declarațiile martorilor date în fața notarului public sunt sumare, neconducând la concluzia existenței persecuției reclamantei și a familiei acesteia.

Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 30.09.2008, sub nr. 389, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prev. de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.

Prin hotărârea nr. 5.492 din data de 12.12.2008, pârâta respinge cererea reclamantei, apreciind că aceasta nu se încadrează în dispozițiile Legii nr. 189/2000 ( 2).

Exprimarea poziției procesuale a pârâtei, precum și motivul eliberării actul administrativ atacat, s-au realizat în considerarea declarațiilor autentice ale martorilor și ( 12, 13).

Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Prin încheierea din data de 23.04.2009, în temeiul dispozițiile art. 129 alin. 5.pr.civ. Curtea a dispus pentru termenul viitor audierea martorilor și care au dat declarațiile notariale, în vederea clarificării aspectelor concrete și împrejurărilor referitoare la refugiu.

La termenul de azi, Curtea a procedat la audierea martorilor și

Astfel, prin declarațiile date în fața instanței, martorii confirmă calitatea de refugiați a familiei reclamantei, arătând că refugiul a fost determinat de teama persecuțiilor etnice ce s-au exercitat asupra lor, ca urmare a cedării de Nord autorităților ungare. Totodată, martorii au relatat că s-au întâlnit în toamna anului 1940 cu familia reclamantei în localitatea T și știu că aceștia împreună cu reclamanta s-au refugiat motivat de teama persecuțiilor etnice instituite în localitatea de domiciliu, loc. F, comuna, în localitatea T, reîntorcându-se împreună din refugiu în luna martie 1945.

Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, confirmând susținerile reclamantei.

De asemenea, proba testimonială este concludentă în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantei și familiei sale, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.

Mai mult, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin de la persoane care, la rândul lor, sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr. 189/2000, fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei, iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind suficientă în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate (decizia nr. 4050 respectiv nr. 4049 din 24 octombrie 2007 ). Astfel, martorul a obținut hotărârea nr. 13.430 din data de 11.03.2004 ( 29), iar martorul, hotărârea nr. 14.507 din 07.10.2004 ( 31).

Drept urmare, având în vedere întreaga stare de fapt, Curtea va aprecia acțiunea reclamantei ca fiind fondată și în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va dispune anularea hotărârii nr. 5.492 din data de 12.12.2008 emisă de pârâtă și o va obliga să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 01.05.1941 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 octombrie 2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în loc., nr. 99, jud. S împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, cu sediul în Z, B-dul -, nr. 85, jud. S, prin reprezentanții săi, și, în consecință:

Dispune anularea hotărârii nr. 5.492/12.12.2008 emisă de pârâtă.

Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 01.05.1941 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 octombrie 2008.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- -

Red.

Dact./4 ex./13.07.2009.

Președinte:Delia Marusciac
Judecători:Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 319/2009. Curtea de Apel Cluj