Refuz acordare drepturi conform legii nr. 189/2000. Sentința 491/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 491/2008
Ședința publică de la 12 Iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, asistat de avocat -, martorii și, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, cauza se află la al doilea termen de judecată, fiind amânată în vederea audierii martorilor.
În continuare, instanța procedează la audierea martorilor și, sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în procesele verbale aflate la filele 25 și 26 din dosar.
Reprezentantul reclamantului depune în completarea probațiunii Hotărârea nr. 22928/14.05.2008 eliberată de Casa Județeană de Pensii C în favoarea martorului, prin care acestuia s-a stabilit calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, după deliberare, nemaifiind alte cereri de formulat, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, anularea hotărârii nr. 22806/21.02.2008 emisă de pârâtă, obligarea acesteia să recunoască reclamantului calitatea de refugiat și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 08.04.2008, reclamantul a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, să se dispună anularea hotărârii nr. 22.806 din data de 21.02.2008 emisă de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală și netemeinică și, ca atare, se impune anularea acesteia și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de refugiat pentru perioada februarie 1941 - 6 martie 1945, având în vedere faptul că în urma de la Viena a avut de suferit persecuții etnice din partea Guvernului României.
În aceste condiții, reclamantul arată că a fost nevoit să se refugieze împreună cu părinții din localitatea L, jud. M în loc. C, determinat de faptul că jandarmii și legionarii exercitau persecuții împotriva etnicilor, familia sa fiind îndemnată să părăsească teritoriul României.
Pârâta, prin întâmpinare, s-a opus admiterii cererii arătând că localitatea din care a plecat reclamantul s-a aflat sub administrația Statului Român, astfel încât nu motivul persecuției etnice a fost cel care a determinat schimbarea domiciliului, astfel că în lipsa ocupației hortiste, nu se poate susține că a existat persecuție etnică în respectiva localitate. Mai mult, reclamantul nu era născut la data strămutării părinților, deci nu avea domiciliul de unde să fi fost strămutat, așa încât încadrarea în prev. art. 1 lit. c din Legea nr. 189/2000 nu se poate face în acest caz. ( 11)
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 01.06.2007 sub nr. 54.884, reclamantul a solicitat pârâtei Casa Județeană de Pensii C recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune acte de stare civilă precum și declarațiile martorilor și, autentificate la notarul public. ( 17-18).
Prin hotărârea nr. 22.806 din 21.021.2008, pârâta respinge cererea reclamantului apreciind că nu se încadrează în situațiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Totodată, în titlul nr.OG 105/1999, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 189/2000, se menționează că acest act normativ are în vedere acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6.09.1940 până la 6.03.1945 din motive etnice. Se poate aprecia deci că legiuitorul a avut în vedere întreg teritoriul României sub aspect geografic, în care au intrat, în egală măsură, atât teritoriile cedate temporar cât și cele păstrate în continuare de către Statul Român. În același context, trebuie privit și termenul de "regimuri instaurate" întrucât, în egală măsură, el privește regimurile instaurate în teritoriile cedate cât și în cele păstrate în continuare sub administrarea Statului Român.
Art. 1 alin. 1 din nr.OG 105/1999 menționează că beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana cetățean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6.09.1940 și până la 6.03.1945 a avut de suferit persecuții etnice.
Utilizarea termenilor "persoană, cetățean român", în contextul general al titlului actului normativ incident în prezenta speță, conduce la concluzia că legiuitorul a avut în vedere toți cetățenii români, indiferent de etnia lor, care aflați pe teritoriul Statului Român, fie în teritoriile cedate fie în cele păstrate în continuare sub administrația românească și care au avut de suferit o persecuție pe motive etnice, a determinat părăsirea localității de domiciliu, în sensul disp. art. 1 alin. 1 lit. c din nr.OG 105/1999.
Sub acest aspect apărarea formulată de către pârâtă este nefondată.
În vederea administrării nemijlocite a probei cu martori, instanța a pus în vedere reclamantului în ședința publică din 12.06.2008 să asigure prezența în sala de judecată la termenul următor a celor două persoane care au dat declarațiile notariale pentru audierea acestora sub prestare de jurământ în condițiile art. 186 și urm. pr.civ.
În temeiul prev. art. 193 alin. 1 și 6 Cod pr.civ. sub prestare de jurământ, la termenul de azi, Curtea a procedat la audierea martorilor și ( 25, 26), care prin declarațiile date în fața instanței, confirmă calitatea de refugiați a reclamantului și a familiei acestuia, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei.
De asemenea mărturia testimonială este concludentă în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantului împreună cu familia acestuia, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.
Mai mult, prin hotărârea nr. 22928/14.05.2008 eliberată de pârâta Casa Județeană de Pensii C în favoarea martorului, acestuia s-a stabilit calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Drept urmare, în temeiul art. 18 din Legea nr. 544/2004, instanța va dispune anularea hotărârii nr. 22.806 din 21.02.2008 a pârâtei și va obliga pe aceasta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada 01.04.1941 - 6.03.1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de nr.OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 iulie 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul domiciliat în C-N,-,. 7.,. 38, jud. C împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII C, cu sediul în C-N, str. -, nr. 2, jud. C și, în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 22806/21.02.2008 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 01.04.1941 - 06.03.1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 iulie 2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./4 ex./24.06.2008.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac
